Taxarea pe muncă, între dorință și realitate. Ministrul Finanțelor avertizează că eliminarea ei depinde de economii majore

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, readuce în discuție posibilitatea eliminării taxării pe muncă în România, un subiect extrem de sensibil într-un moment în care inflația a afectat puternic veniturile celor plătiți cu salariul minim. Oficialul subliniază însă că un asemenea demers necesită calcule riguroase și identificarea unor surse de economisire, în contextul în care deficitul bugetar rămâne ridicat, iar măsurile de austeritate adoptate pentru 2026 au fost esențiale pentru menținerea stabilității financiare a țării.

Taxarea pe muncă, un obiectiv dorit, dar greu de aplicat

În cadrul discuțiilor despre măsurile de relansare economică pentru 2026, Alexandru Nazare a explicat că intenția eliminării taxării pe muncă este una reală, însă dificil de pus în aplicare în acest moment. El a transmis că salariile mici sunt tot mai greu de susținut în actualul context economic, iar presiunea inflației afectează direct capacitatea populației de a-și acoperi cheltuielile de bază.

Oficialul a detaliat că, înainte de a discuta despre eliminarea taxării, statul trebuie să identifice clar resursele necesare acoperirii unui astfel de minus bugetar. În acest sens, a explicat că este nevoie de o analiză amplă a cheltuielilor statului și de identificarea unor zone unde pot fi realizate economii, înainte ca o astfel de măsură să devină posibilă.

„Trebuie să fim consecvenți, să stabilim un buget pentru anul 2026. Suntem perfect de acodrd că relansare economică e necesară. Pe 13 august am anunțat că avem nevoie de măsuri de relansare economică. PSD a reluat această idee, dar ea nu trebuie să fie monopolul unui partid, ci rezultatul celor mai bune idei, cu măsuri ale căror impact să îl știm”, a spus Alexandru Nazare.

21:39, 18.11.2025 • ECONOMIE

Europa dă verdictul: România își stabilizează economia prin investiții

18:27, 13.11.2025 • Finanțe

Aprobarea PNRR-ului revizuit la Bruxelles. România va accesa 21 de miliarde de euro pentru relansare economică

El a continuat ideea, subliniind că un astfel de proiect fiscal nu poate fi implementat fără o restructurare bugetară serioasă, insistând asupra faptului că eliminarea taxării pe muncă este posibilă doar dacă statul își permite pierderea acestui tip de venit:

„Mi-aș dori foarte mult să putem face acest lucru. Va trebui pentru un asemenea proiect să vedem unde sunt zonele de unde putem economisi. Trebuie să facem calcule, să vedem de unde putem face economii”

Deficitul bugetar, presiunea principală asupra deciziilor

Ministrul a explicat că reducerea deficitului bugetar a creat o anumită marjă de siguranță, dar nu suficientă pentru a relaxa politica fiscală în 2026. El a precizat că scăderea de la 6,22% la 5,7% reprezintă un progres, însă România se află încă într-o zonă de risc, în special în raport cu instituțiile financiare internaționale:

„Mesajul principal e unul încurajator. Am văzut că deficitul față de anul trecut scade de la 6,22% cât era în anul trecut. A scăzut în acest an la 5,7%, aproximativ 5,7%. Este o scădere de 0,5% care, din punctul nostru de vedere, este compatibilă cu îndeplinirea țintei de deficit pe acest an de 8,4%, ceea ce ne-am și propus de lucru”

Nazare a explicat apoi că înghețarea salariilor a fost una dintre măsurile dure necesare pentru a evita un colaps financiar. El a punctat că această decizie a contribuit la păstrarea ratingului de țară și, implicit, la stabilitatea finanțărilor externe.

„Decizia în privința salariilor, înghețării salariilor pentru 2026 a fost luată deja prin pachetul 1. E o decizie care, din punctul meu de vedere, ne-a ajutat foarte mult să trecem peste pâna peste care am trecut în această vară. Nu trebuie să uităm că a fost foarte aproape de a ne pierde calificativul de investiții, ceea ce ar fi avut efecte devastatoare pentru economia României”.

Fondurile europene și presiunea bugetului pe 2026

Ministrul a detaliat că situația fiscală dificilă risca să blocheze fondurile europene, ceea ce ar fi făcut imposibilă construcția unui buget coerent pentru 2026.

„Puteam fi în situația în care astăzi avem fondurile europene pe 2026 înghețate sau tăiate. Un buget al României pentru 2026, în care să fi avut fondurile europene înghețate sau suspendate din cauza situației fiscale, era o ecuație absolut imposibilă de rezolvat. Am depășit și această situație”, a precizat oficialul.

Referitor la solicitările privind un nou pachet de relansare economică, ministrul a afirmat că strategia trebuie să fie una comună la nivel politic, cu măsuri foarte bine calibrate pentru a nu compromite consolidarea fiscală deja realizată:

„Relansarea economică nu trebuie să fie monopolul unui partid. Trebuie să fie un program coerent, național, al tuturor partidelor cu cele mai bune idei care să ia corect în calcul situația economică în care ne aflăm astăzi cu măsuri foarte bine dimensionate ca să știm exact impactul și care să nu compromită consolidarea pe care am reușit să o realizăm până acum”