Taxe noi, încredere puțină: românii cer tăierea privilegiilor, înainte de orice măsură fiscală

Românii privesc cu neîncredere noile taxe pregătite de Guvern, considerând că banii vor fi gestionați prost și cer, înainte de orice măsură fiscală, eliminarea pensiilor speciale și a risipei din sectorul public.

Românii, împotriva măsurilor fiscale

Publicaţia Puterea Financiară scrie că discuția despre valul de taxe pregătit de Guvern prinde contur în cel mai nefavorabil cadru posibil, rezultatele sondajului MKOR Consumer Sentiment 2025 arătând o prăbușire record a încrederii cetățenilor în instituții, dar și un nivel ridicat de anxietate față de noile obligații fiscale. Trei sferturi dintre respondenți afirmă că statul va gestiona prost banii încasați, iar două treimi se tem în special de creșterea TVA de la nouăsprezece la douăzeci și unu la sută, care ar lovi direct coșul zilnic al familiilor.

Datele au fost culese între douăzeci și douăzeci și doi iunie, perioadă în care executivul a lăsat să se înțeleagă că vizează un pachet dur de măsuri pentru reducerea deficitului. În loc să genereze încredere, anunțurile au alimentat suspiciunea. Scorul mediu de încredere acordat Guvernului pe scara unu șapte coboară la două virgula cinci, minimul istoric în cei doi ani de monitorizare, Parlamentul și partidele obțin valori și mai mici.

În contrast, școala și sistemul medical încă păstrează niveluri de patru virgula șapte respectiv patru, semn că zonele percepute ca servicii publice concrete inspiră mai multă stabilitate. Administrațiile locale strâng trei virgula patru, ceea ce sugerează că apropierea de cetățean amortizează neîncrederea. Totuși, tabloul general rămâne sumbru și arată o ruptură adâncă între societate și instituțiile centrale.

22:07, 24.06.2025 • POLITICĂ

Tanczos Barna pleacă de la Finanțe cu un avertisment dur: Am fost foarte aproape de un dezastru politic

15:44, 23.06.2025 • ACTUALITATE

Țările în care românii au cea mai mare încredere – Barometrul Informat.ro – INSCOP Research

Românii nu resping ideea unor contribuții suplimentare, însă cer înainte de orice altceva tăierea pensiilor speciale și stoparea risipei bugetare, patruzeci și opt la sută pun aceste priorități înaintea oricărei noi taxe, douăzeci și nouă la sută solicită desființarea privilegiilor, nouăsprezece la sută vor combaterea evaziunii. Angajații din sectorul privat adoptă o poziție chiar mai fermă, jumătate dintre ei cer eliminarea avantajelor considerate nejustificate în sistemul public.

În plan practic, oamenii se declară pregătiți să își ajusteze cheltuielile, peste nouăzeci și șase la sută spun că vor lua măsuri imediat ce noile reguli intră în vigoare. Dintre aceștia, cincizeci și unu la sută vor căuta alternative mai ieftine, patruzeci și nouă la sută anunță reducerea bugetului pentru vacanțe și timp liber, treizeci și patru la sută amână achizițiile mari, iar generația Z plasează economisirea pe primul loc.

Printre măsurile considerate cele mai periculoase pentru nivelul de trai figurează, după TVA, eliminarea plafonării prețurilor alimentelor, patruzeci și doi la sută, taxa pe tranzacții bancare, treizeci și doi la sută, impozitul pe proprietate, douăzeci și opt la sută, și impozitul progresiv pe venit, douăzeci și patru la sută, mai ales în mediul rural unde resursele sunt limitate.