Temperaturile extreme devin o amenințare pentru pământ și oceane

Valurile de căldură amenință siguranța alimentară globală. Încălzirea globală duce la recolte compromise pe uscat și o „moarte tăcută” în oceane, avertizează cercetătorii.

Valurile de căldură amenință viața umană și ecosistemele din Europa, SUA și China. Pământul și marea sunt serios afectate, conform digi24.ro.

„Sistemul nostru alimentar este global”, a spus John Marsham, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Leeds. „Există riscuri tot mai mari de pierderi simultane majore de recolte în diferite regiuni ale lumii, care vor afecta într-adevăr disponibilitatea alimentelor și prețurile. Nu este ceea ce vedem acum, dar în următoarele decenii acesta este unul dintre lucrurile de care mă tem cu adevărat. Ca ființă umană, dacă ești suficient de bogat, poți intra și pune aer condiționat. Dar ecosistemele naturale și ecosistemele cultivate nu pot face asta.” A mai adăugat acesta.

Valul de căldură din 2018 a afectat recoltele și randamentul cu până la 50% în Europa centrală și de nord. În 2022, temperaturile record din Marea Britanie au dus la pierderi semnificative în producția de fructe și legume.

Până în 2040, se așteaptă ca valurile de căldură să devină de 12 ori mai frecvente decât în prezent. Chiar dacă un singur val de căldură nu distruge un ecosistem, evenimentele lungi și frecvente împiedică recuperarea naturii.

Marsham a mai spus că „Oamenii sunt în general izolați de efectele vremii de care depindem cu toții. Mergem la magazine pentru a cumpăra alimente – nu o cultivăm singuri. Dar dacă vorbești cu fermierii de oriunde în lume, ei sunt extrem de conștienți de ceea ce face vremea și de impactul asupra agriculturii lor.”

Oceanele devin mai agitate din cauza căldurii

Criza climatică amplifică valurile de căldură în atmosferă și în oceane, afectând comunitățile de coastă și amenințând resursele alimentare. Stresul termic a dus la morți dramatice, cum ar fi „domul de căldură” din 2021 de-a lungul coastei Pacificului Canadei, în care au murit aproximativ 1 miliard de animale marine.

Daniela Schmidt, profesor de științe ale pământului la Universitatea din Bristol, a declarat: „Ne gândim adesea la impactul asupra ecosistemelor de pe uscat, deoarece este ușor de văzut – plantele se ofilesc și animalelor le este foarte cald. Dar oamenii, în general, nu se gândesc la valuri de căldură marine. Asta este ceea ce mă îngrijorează cu adevărat – acea moarte nevăzută, tăcută.”

Speciile din oceanele tropicale sunt cele mai afectate. La o creștere a temperaturii globale cu 2 grade, recifele de corali tropicale, cu cea mai mare biodiversitate, vor fi distruse. Astfel, se pierde o neprețuită sursă de oxigen și un ecosistem ce hrănește 500 de milioane de oameni, majoritatea din țări sărace.

„De câte ori vezi filmul cu aventurile lui Nemo sau citești o carte despre recifele de corali, nu poți să nu simți că, la un anumit nivel, vinzi o minciună. Dacă nu acționăm rapid, acele ecosisteme vor dispărea. Unora s-ar putea să nu le pese de recifele de corali, dar nu există nici o parte a globului care să fie imună la impactul schimbărilor climatice.” A spus Marsham.

„Nu totul trebuie să aibă o valoare financiară. Ai nevoie de plante pentru fiecare respirație pe care o faci. Este oxigenul pe care îl respiri – avem tendința de a uita asta.”, a mai adăugat Daniela Schmidt.

Unele specii terestre pot fi pierdute

Cercetările abia zgârie suprafața impactului căldurii asupra ecosistemelor. Un scenariu cu emisii mari de încălzire de 4,4 C ar afecta 41% dintre vertebratele terestre până în 2099, potrivit studiilor din Nature. Stresul termic afectează creșterea, fertilitatea, imunitatea și comportamentul. Animalele caută refugiu în munți și spre poli pentru a scăpa de căldură. În cele din urmă, acest proces va duce la pierderea ireversibilă a multor specii.

Experții sugerează că există o undă de optimism. Natura poate juca un rol important în a face căldura extremă mai suportabilă.

Dr Nicole Miranda, cercetător senior la programul Oxford Martin, dedicat soluțiilor de reducere a temperaturii, a declarat că „vegetația și apa în apropiere pot servi ca modalități de a răci pasiv împrejurimile locului unde trăim. Copacii și plantele asigură umbra și beneficiază și de mecanismul de evapotranspirație. Ochiurile de apă, cum ar fi iazurile și fântânile, captează căldura din jurul lor prin evaporarea apei.”

Un exemplu este reprezentat de coridoarele verzi la scară largă din Medellín, Columbia, care au redus căldura urbană cu 2C.