Tensiuni la Bruxelles: Ursula von der Leyen chemată în instanță de Gheorghe Piperea

Publicat: 08 sept. 2025, 11:52, de Rona David, în POLITICĂ , ? cititori
Tensiuni la Bruxelles: Ursula von der Leyen chemată în instanță de Gheorghe Piperea
Foto: Arhivă

Europarlamentarul român Gheorghe Piperea o dă în judecată pe președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, pentru defăimare și prejudiciu moral, potrivit unui comunicat transmis de cabinetul lui Piperea. Defăimarea derivă din declarațiile făcute de președinta CE, în timpul dezbaterilor privind moțiunea de cenzură depusă de europarlamentarul AUR și alți 76 de eurodeputați, pe 10 iulie.

Contextul acțiunii în justiție

Europarlamentarul român și vicepreședinte al grupului ECR, Gheorghe Piperea, a inițiat oficial o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene și a președintei acesteia, Ursula von der Leyen, în temeiul articolului 340 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Procesul urmărește obținerea de despăgubiri morale și scuze oficiale pentru ceea ce Piperea califică drept acuzații defăimătoare și motivate politic venite din partea Comisiei și a reprezentanților săi.

Declarațiile controversate ale Ursulei von der Leyen

Defăimarea derivă din declarațiile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul dezbaterilor privind moțiunea de cenzură depusă de Piperea și alți 76 de eurodeputați, pe 10 iulie. Moțiunea semnala grave probleme legate de transparență, în special refuzul Comisiei de a divulga comunicările dintre dna von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, referitoare la achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, refuz condamnat ulterior de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în mai 2025.

Dl. Piperea susține că președinta von der Leyen, în discursul său în plen, a ales să atace personal inițiatorul moțiunii în loc să răspundă pe fondul acuzațiilor. Ea a afirmat, printre altele, că autorii moțiunii sunt „prieteni ai lui Putin”, „extremiști” și propagatori ai „teoriilor conspirației”.

Reacția Comisiei Europene

În sprijinul acțiunii sale, dl. Piperea subliniază că aceste declarații au fost reiterate și aprobate oficial de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la 20 iulie, asociindu-i direct numele cu eforturi de propagandă rusă și cu presupuse programe extremiste.

Scrisoarea deschisă ignorată

Autorul moțiunii a trimis, de asemenea, o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen pe 22 iulie, solicitându-i să furnizeze dovezi clare în sprijinul declarațiilor sale și ale purtătorului de cuvânt al Comisiei în termen de 7 zile sau să prezinte scuze oficiale lui și semnatarilor moțiunii. Scrisoarea a rămas însă fără răspuns din partea președintei.

Obiectivele procesului

În acest context, acțiunea în justiție urmărește obținerea de scuze publice oficiale din partea Comisiei Europene și a președintei sale pentru declarațiile defăimătoare, daune morale și rambursarea integrală a cheltuielilor de judecată, inclusiv costurile de deplasare și onorariile avocaților implicați în procedură.

Miza politică și democratică

Gheorghe Piperea susține că declarațiile Comisiei au încălcat principiile fundamentale ale dezbaterii democratice și au indus cetățenii UE în eroare cu privire la natura și legitimitatea activității sale parlamentare.

Moțiunea de cenzură în sine era fundamentată pe încălcări documentate și confirmate judiciar ale Comisiei privind obligația de transparență și responsabilitate în relația cu companiile farmaceutice în timpul pandemiei.

Sprijinul co-semnatarilor

Ca supliment la plângerea inițială, a fost confirmat faptul că un număr important de cosemnatari ai moțiunii de cenzură din iunie 2025 s-au alăturat oficial acțiunii în justiție în calitate de co-reclamanți, transformând astfel cazul într-o acțiune colectivă.

Implicații la nivel european

Această inițiativă, condusă de europarlamentarul Gheorghe Piperea, reflectă preocuparea crescândă a membrilor Parlamentului European față de ceea ce ei consideră a fi un abuz de putere instituțional și o tentativă de stigmatizare a opoziției parlamentare legitime prin defăimare publică.

„Nu mai este vorba doar despre o chestiune personală, ci despre o apărare mai amplă a integrității parlamentare și a libertății de exprimare în cadrul instituțiilor UE”, a declarat Piperea. „Prin continuarea acestei acțiuni în mod colectiv, ne opunem erodării normelor democratice și utilizării comunicării instituționale ca armă politică.”

Acest caz ar trebui să ridice întrebări juridice importante cu privire la limitele retoricii politice a înalților funcționari ai UE și la responsabilitatea instituțiilor de a evita propagarea unor acuzații nefondate sau prejudiciabile la adresa reprezentanților aleși.