Terheș, avertisment dur de la Strasbourg: „Europa este deja în război, dar nu cu tancuri”

Europarlamentarul ECR Cristian Terheș avertizează că Europa trebuie să privească războiul hibrid dincolo de scenariul unui atac militar convențional. Într-o serie de declarații făcute la Strasbourg, acesta susține că dezinformarea, influența asupra procesului politic, instrumentalizarea religiei și dependența energetică pot deveni arme într-un conflict purtat fără tancuri și rachete. În paralel, Terheș critică politicile europene de decarbonizare, despre care spune că riscă să lovească direct în economia și nivelul de trai al europenilor.

Securitatea Uniunii Europene nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma unui posibil atac militar. Acesta este unul dintre mesajele transmise de europarlamentarul Cristian Terheș în contextul dezbaterilor din această sesiune plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.

Membru al grupului ECR și coraportor din partea conservatorilor pentru dosarul privind amenințările hibride la adresa UE, Terheș spune că raportul introduce o perspectivă mai largă asupra modului în care Europa poate fi atacată și destabilizată.

„Europa este deja sub atac informațional”

În viziunea europarlamentarului, războiul hibrid începe înaintea unui eventual conflict militar convențional.

ACTUALITATE

Înfrângere pentru Diana Șoșoacă la Luxemburg: Senatoarea a pierdut procesul privind ridicarea imunității

Internațional

Parlamentul European intervine în cazul Trump de la Cupa Mondială. Europarlamentarii cer anchetarea șefului FIFA după anularea cartonașului roșu acordat unui american

„Dacă Europa deja este sub atac informațional”, spune Terheș, amenințarea trebuie analizată prin prisma unor acțiuni care pot afecta discursul politic, coeziunea socială și chiar deciziile economice și militare ale statelor membre.

Potrivit acestuia, un adversar nu trebuie să trimită tancuri peste frontierele europene pentru a încerca să influențeze direcția Uniunii. Informația, manipularea percepțiilor și influențarea proceselor de decizie pot deveni, la rândul lor, instrumente de război.

Terheș afirmă că, în calitate de coraportor, a avut o contribuție importantă la formularea unor amendamente incluse în raport.

„Războiul reflexiv”, o armă prin manipularea deciziilor

Unul dintre conceptele invocate de europarlamentar este cel al „războiului reflexiv”.

Terheș explică mecanismul prin situația în care un actor ostil inundă societatea-țintă cu un anumit tip de informații, determinând-o să ia decizii pe care le consideră proprii și avantajoase, dar care ajung, în realitate, să servească interesului strategic al adversarului.

El susține că Rusia utilizează, între alte metode, dezinformarea și astfel de tactici pentru a influența societățile europene și procesele lor de decizie.

Miza, spune europarlamentarul, este tocmai dificultatea de a identifica atacul atunci când acesta nu seamănă cu un atac militar clasic.

Religia, între credință și instrument geopolitic

Un alt element asupra căruia Terheș spune că a insistat în raport este instrumentalizarea religiei.

Europarlamentarul atrage atenția asupra necesității de a face o distincție între credință și utilizarea religiei în scopuri politice sau geopolitice.

În opinia sa, credința creștină face parte din fundamentul cultural și istoric al Europei, iar acest lucru trebuie separat de ceea ce el consideră a fi folosirea unor instituții religioase ca instrumente de influență.

Terheș indică Federația Rusă și relația acesteia cu Biserica Ortodoxă Rusă drept un exemplu în acest sens.

„Este important și pentru societatea românească, pentru liderii din România și chiar pentru presa din România să facă distincție între cele două”, susține europarlamentarul.

Atacul asupra economiei poate deveni, la rândul său, o vulnerabilitate

Dezbaterile de la Strasbourg nu se limitează însă la securitate și război hibrid. În paralel, Parlamentul European discută dosare importante privind politica de decarbonizare, inclusiv mecanismul CBAM și sistemul ETS.

Terheș critică aceste politici și susține că suprataxarea emisiilor de carbon și extinderea reglementărilor europene vor conduce la creșterea costurilor de producție și, implicit, a prețurilor pentru populație.

Poziția sa este una critică față de direcția actuală a politicii climatice europene. În opinia sa, măsurile adoptate în numele decarbonizării riscă să afecteze competitivitatea industriei europene și să accentueze presiunea economică asupra populației.

„Finalitatea acestor măsuri, care în viziunea unora ar ajuta planeta sau Uniunea Europeană, în cazul nostru va conduce la sărăcirea populației”, afirmă Terheș.

Legătura dintre energie și războiul hibrid

Europarlamentarul face și o legătură directă între politica energetică și vulnerabilitatea geopolitică a Europei.

El susține că există indicii potrivit cărora campania desfășurată în Germania pentru închiderea centralelor nucleare ar fi fost influențată de Rusia, cu scopul de a crește dependența Germaniei de gazul rusesc.

Afirmația este folosită de Terheș ca exemplu pentru ceea ce el consideră a fi o formă de război hibrid: influențarea unor decizii interne care, în timp, pot produce avantaje strategice pentru un actor extern.

„Războiul nu se mai duce doar cu arme”

Mesajul transmis de Cristian Terheș de la Strasbourg este că Europa trebuie să își redefinească modul în care înțelege securitatea.

În această perspectivă, frontul unui conflict nu mai este reprezentat doar de granițele fizice. El poate exista în spațiul informațional, în economie, în sectorul energetic, în societate și chiar în modul în care sunt luate deciziile politice.