Teroarea bârfei politice: Prețul pe care îl plătește România când „penalul” devine instrument de luptă electorală împotriva investitorilor – cazul Nibiru

Investigația realizată de RISE Project cu privire la proiectele asociate festivalului Beach Please și dezvoltarea imobiliar-turistică Nibiru dezvăluie o problemă structurală frecvent ignorată în dezbaterea publică din România . Și anume puterea declarațiilor politice de a afecta investiții private majore, înainte ca instituțiile statului să ofere concluzii clare, oficiale și definitive.

Textul RISE Project l-a făcut celebru pe consilierul PNL Bogdan Dicu. Actor politic local aflat într-un conflict deschis cu primarul comunei Tuzla, Reșit Taner, și fost contracandidat al acestuia la alegeri, Dicu este vocea dominantă în construcția publică a cazului. Din acest motiv, situația analizată de RISE Project a depășit cadrul unei spețe punctuale și a căpătat relevanța unui studiu de caz despre modul în care discursul politic local, formulat într-un limbaj categoric și cu accente penale, poate produce efecte economice, reputaționale și sociale disproporționate.

Pe scurt, Dicu susține că, în materialul RISE Project, procedurile prin care anumite terenuri din Tuzla au fost scoase din circuitul agricol și tranzacționate sunt ilegale și lipsite de bază juridică. El afirmă că documentele emise de primărie ar fi fost folosite pentru a ocoli legea și că situația ar avea o componentă penală clară, vorbind inclusiv despre existența unui „grup infracțional organizat”.

În declarațiile sale publice, Dicu sugerează că în spatele acestor operațiuni s-ar afla interese de îmbogățire ale unor persoane din administrația locală. Andrei Șelaru, zis Selly, și grupul de investitori implicați în proiect apar în discursul lui ca beneficiari indirecți ai acestor demersuri administrative contestate

Consilierul Dicu face afirmații dure, fără rezerve și fără nuanțări juridice, înainte ca instituțiile statului să se pronunțe

Din punct de vedere legal și democratic, un consilier local are dreptul și chiar obligația de a supraveghea activitatea administrației, de a sesiza posibile nereguli, de a cere explicații și de a formula plângeri către instituțiile abilitate ale statului. Acest rol de control este esențial într-o democrație funcțională.

Problema apare însă atunci când acest demers instituțional este substituit aproape integral de un discurs public formulat în termeni de certitudine penală. În materialul RISE Project, Bogdan Dicu apare ca principalul furnizor de acuzații extrem de dure, formulate fără rezerve și fără nuanțări juridice. Afirmații precum: „totul e ilegal aici”, „este o problemă penală sută la sută”, referiri la existența unui „grup infracțional organizat”, acuzații de „îmbogățire” sau de „magie imobiliară”, sunt prezentate ca opinii politice și interpretări personale, nu ca rezultate ale unor anchete finalizate, ale unor rechizitorii sau ale unor hotărâri judecătorești definitive.

Prin utilizarea acestui tip de limbaj, controlul administrativ este transformat într-un verdict public, rostit înainte ca instituțiile competente — parchet, instanțe, autorități de control — să se pronunțe.

Efectul imediat asupra percepției publice

Pentru publicul larg, diferența dintre suspiciune, anchetă preliminară, control administrativ și condamnare penală este adesea greu de distins. O declarație politică formulată categoric, mai ales atunci când vine din partea unui ales local, creează rapid impresia că faptele sunt deja demonstrate.

Chiar și în situațiile în care verificările ulterioare infirmă acuzațiile sau le plasează într-o zonă de interpretare administrativă, percepția inițială rămâne adânc înrădăcinată.

În cazul unor proiecte cu vizibilitate mare, cu componentă culturală, turistică sau de imagine, acest tip de discurs produce efecte aproape imediate: asocierea automată a proiectului și a brandului cu ideea de ilegalitate; pierderea încrederii publicului, a partenerilor și a sponsorilor; apariția unui risc reputațional major, dificil și costisitor de gestionat; reticență din partea instituțiilor financiare și a investitorilor.

În acest context, declarația politică ajunge să cântărească mai mult decât documentațiile tehnice, avizele sau explicațiile procedurale.

Politizarea explicită a investiției

Investigația RISE Project susține în mod explicit contextul politic în care apar aceste declarații. Bogdan Dicu și primarul Reșit Taner au fost despărțiți de un număr foarte mic de voturi la alegerile locale, ceea ce amplifică inevitabil dimensiunea politică a conflictului.

Într-un astfel de cadru, acuzațiile publice nu mai pot fi percepute exclusiv ca simple semnalări de nereguli, ci capătă o puternică încărcătură electorală.

Pentru investitori și parteneri economici, politizarea unei investiții reprezintă un semnal de alarmă major. Un proiect prins între tabere politice devine subiect permanent de campanie electorală; vulnerabil la schimbările de putere locală; expus blocajelor administrative repetate; dependent de climatul politic, nu de criterii economice sau legale.

Chiar și în lipsa unor decizii definitive ale instanțelor, simpla existență a unui conflict politic deschis reduce semnificativ atractivitatea investiției.

Dicu folosește insistent limbajul penal

Un element central al discursului lui Bogdan Dicu este folosirea constantă a limbajului penal. Termeni precum „penal”, „grup infracțional”, „ilegalitate totală” mută dezbaterea din zona tehnică — urbanism, proceduri, avize — într-o zonă emoțională și definitivă.

În acest registru, nu mai există nuanțe, interpretări sau etape procedurale. Există doar vinovați și complici.

Pentru dezvoltatori și antreprenori, efectul este unul imediat și defensiv. Astfel, comunicarea publică este redusă sau rigidizată, mesajele devin excesiv de prudente și unele componente ale proiectului sunt amânate sau abandonate. De asemenea, apar întârzieri generate de nevoia de clarificări suplimentare.

Paradoxal, aceste reacții, generate de presiunea declarațiilor politice, pot alimenta și mai mult suspiciunea publică, creând un cerc vicios al neîncrederii.

Investiția, între declarații și tăcerea instituțiilor

Un alt aspect relevat indirect de investigația RISE Project este absența unor clarificări rapide și ferme din partea instituțiilor statului. În lipsa acestora, declarațiile politice ajung să domine spațiul public și să țină loc de concluzii oficiale.

Astfel, discursul politic nu mai completează controlul instituțional, ci ajunge să îl substituie, cu riscuri evidente pentru predictibilitatea mediului de afaceri.

Într-un asemenea climat, investitorii sunt puși în situația de a lua decizii majore în baza unor declarații politice, nu a unor verdicte juridice.

Punctul de vedere al lui Selly

În replică la investigație, Selly a respins acuzațiile formulate în spațiul public, susținând că multe dintre acestea pornesc de la interpretări simplificate sau eronate ale procedurilor administrative.

Acesta a explicat că regimul juridic al terenurilor nu ar fi fost modificat arbitrar, „din pix”, ci ar fi fost atestat un statut existent încă din 2006, conform documentelor urbanistice în vigoare.

Dincolo de apărarea punctuală, Selly a atras atenția asupra unui efect mai amplu: consolidarea percepției că în România nu se poate realiza nicio investiție de anvergură fără ilegalități sau corupție.

„Nu facem politică și nu vrem să fim parte dintr-un conflict între un primar și un consilier local”, a declarat acesta, subliniind riscul transformării investițiilor private în instrumente de luptă electorală.

Instrumentalizarea procedurilor administrative

Un mecanism frecvent în astfel de conflicte este prezentarea proceselor administrative complexe drept decizii discreționare luate de un singur om. În realitate, obținerea unui Plan Urbanistic Zonal presupune avize succesive de la numeroase instituții, inclusiv din zona apărării, siguranței naționale, mediului și urbanismului.

Reducerea acestui traseu birocratic la o simplă decizie politică afectează credibilitatea instituțiilor și a specialiștilor implicați, care sunt transformați în personaje secundare într-o narațiune politică simplificată.

Se alimentează cinismul social

Un efect colateral, dar profund, al declarațiilor politice formulate în acest registru este alimentarea cinismului social. Mesajul implicit transmis publicului este acela că orice investiție de succes ascunde, inevitabil, ilegalități.

Această narațiune erodează încrederea în statul de drept, încurajează pasivitatea civică și descurajează inițiativa privată, mai ales în rândul antreprenorilor tineri.

Unde se rupe echilibrul interesului public

Semnalarea unor posibile nereguli este legitimă și necesară. Diferența dintre interes public și capital politic se face însă prin limbaj, moment și proporționalitate.

Atunci când un politician formulează acuzații definitive înainte ca autoritățile să se pronunțe, efectul este imediat și adesea ireversibil. Investiția este afectată instantaneu, în timp ce clarificarea juridică poate dura ani.

Arhitectura investiției: de la teren viran la active de zeci de milioane

În continuare încercăm să explicăm care este dimensiunea investiției de la malul mării. Punctul de plecare al proiectului Nibiru a fost unul de o complexitate juridică și logistică rară pentru sectorul privat din România. Grupul Global Records și Andrei Șelaru au reușit, pe parcursul a doi ani, să comaseze 89 de parcele individuale de teren prin tranzacții succesive și au format o suprafață compactă de 210.000 mp.

Investiția directă, care depășește 50 de milioane de euro doar în prima fază, este susținută de un consorțiu de investitori din HoReCa, Real Estate și Media. CEO-ul proiectului, Andrei Șelaru (deținător a 15% din acțiuni), a subliniat că modelul de business se bazează pe economie de scară: marje de profit mici, aplicate unor volume uriașe de vizitatori (estimat la 50.000 de persoane pe zi).

Impactul bugetar: „mană cerească” pentru administrația locală

Într-un teritoriu marcat de venituri sezoniere instabile, proiectul Nibiru redefinește mecanismele economice și administrative local. Proiectul a devenit oficial cel mai mare plătitor de taxe către Primăria Costinești, depășind orice alt operator hotelier sau comercial local.

Dezvoltatorii au instalat 17 km de rețele (electricitate, canalizare, date) și o rezervă de apă potabilă de 400 mc. Aceste investiții degrevează rețelele publice locale, care sunt adesea suprasolicitate în timpul verii. Doar din vânzarea biletelor pentru evenimentele majore, bugetul local încasează sume care permit investiții ulterioare în infrastructura comunei, sume care anterior nu existau.

Schimbarea feței litoralului: de la turismul de weekend la „Orașul Festival”

Nibiru nu este o stațiune clasică de cazare, ci un „mall în aer liber” combinat cu o arenă de evenimente internaționale.

Prin contracte de leasing pe 5 ani, branduri de top (Burger Factory, Fryday, Made by Society) aduc standarde de servire specifice marilor centre comerciale pe malul mării, eliminând imaginea de „tarabă sezonieră”. 

Stațiunea funcționează pe un teren privat cu sute de agenți de pază și monitorizare video constantă. Această „bulă de siguranță” permite implementarea unei politici de „toleranță zero” față de comportamentele gherțoiești sau substanțele interzise, oferind o alternativă civilizată la haosul urbanistic din restul stațiunilor.

Investiții colaterale și „efectul de antrenare”

Aparitia Nibiru generează un val de investiții secundare care vor redefini harta imobiliară a sudului litoralului. Succesul Nibiru obligă hotelierii din Costinești, Tuzla și Eforie să își modernizeze unitățile pentru a atrage turiștii care vin special pentru stațiunea-festival.

Terenurile adiacente proiectului au cunoscut deja creșteri de preț, investitorii anticipând o cerere masivă de unități de cazare și servicii suport în proximitate.

În 2024, festivalul Beach, Please! (precursorul și ancora Nibiru) a atras 15.000 de turiști străini. Proiecțiile pentru 2026 indică o dublare a acestui număr, ceea ce înseamnă o infuzie masivă de valută în economia locală.

Unde se va situa România pe harta distracției europene

La nivel macroeconomic, Nibiru poziționează România ca un concurent direct pentru destinații precum Ibiza sau Mykonos, dar la o fracțiune din preț. Strategia de a oferi o experiență premium pentru un buget de 100-150 lei pe seară (mâncare, băutură și acces la spectacole pe promenadă) este gândită să facă litoralul românesc mai atractiv chiar și decât Bulgaria, care, odată cu trecerea la moneda euro, va înregistra creșteri de prețuri.

Cât vor câștiga statul și comunitățile locale de pe urma Nibiru

Mai jos încercăm o simulare ce vizează fluxurile financiare estimate care vor intra în bugetul consolidat al statului și în bugetele locale ale comunelor Costinești și Tuzla, odată cu atingerea capacității de operare a proiectului Nibiru (estimată pentru 2026-2028).

Calculul se bazează pe un trafic de 3.000.000 de vizitatori pe sezon și o investiție inițială de 50 de milioane de euro.

1. Contribuții directe la bugetul local (Costinești și Tuzla)

Acestea sunt veniturile care rămân direct în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii locale.

Sursă venit	Mecanism de calcul	Estimare anuală
Taxa de bilet (entertainment)	2-5% din valoarea biletelor vândute	1,5 – 2,5 mil. €
Taxa de stațiune/cazare	Sumă fixă/noapte (peste 100k înnoptări indirecte)	0,4 – 0,8 mil. €
Impozite pe clădiri/teren	Cota de 1-1,5% pentru proprietăți comerciale	0,3 – 0,5 mil. €
Autorizații și licențe HoReCa	Taxe de funcționare pentru cele 40+ unități	0,1 – 0,2 mil. €

2. Contribuții la bugetul de stat 

Impactul macroeconomic este mult mai vast, Nibiru funcționând ca un generator masiv de TVA și impozite pe muncă.

1. TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată)

Dacă presupunem un consum mediu de 200 lei/vizitator (mâncare, băutură, merchandise, bilet acces), rezultă un volum de business de aproximativ 600 milioane lei pe sezon.

• TVA colectat (estimat): Aproximativ 24 milioane € / sezon (aplicând cote mixte de 9% și 19%).

B. Impozitarea Forței de Muncă

Stațiunea necesită mii de angajați (securitate, curățenie, barmani, tehnicieni, artiști).

• Locuri de muncă directe: 2.000 – 3.000 persoane.
• Contribuții (CAS, CASS, Impozit pe venit): Estimăm o infuzie lunară de 1,5 – 2 milioane € pe perioada sezonului.

C. Impozit pe Profit

Având în vedere investiția de 50 mil. €, în primii ani profitul va fi reinvestit (amortizare). Totuși, partenerii comerciali (cele 40 de unități HoReCa) vor genera impozit pe profit/dividend estimat la 2 – 4 milioane € anual.

3. Impactul Indirect: Efectul Multiplicator

În economie, se consideră că fiecare euro cheltuit într-o stațiune-ancoră generează alți 2,5 euro în economia colaterală.

1. Transport: Consum de combustibil (accize), bilete de tren și curse aeriene (taxe de aeroport).
2. Aprovizionare: Furnizorii români de materii prime (carne, legume, băuturi) își cresc cifra de afaceri și, implicit, taxele plătite statului.
3. Investiții colaterale: Noi pensiuni și hoteluri construite în Tuzla vor plăti taxe de autorizare și impozite pe construcție.

Impactul fiscal total – estimare 2026-2028

• Total venituri directe la bugetul consolidat: ~35 – 45 milioane € / an.
• Total venituri administrație locală: ~2,5 – 4 milioane € / an.

Practic, într-un singur ciclu de cinci ani, stațiunea Nibiru poate returna statului român, prin taxe și impozite, o sumă echivalentă cu întreaga investiție privată inițială (50 milioane €), devenind unul dintre cele mai rentabile proiecte de dezvoltare turistică din regiunea Balcanilor.

Această simulare vizează „Balanța comercială de servicii turistice”. În prezent, România înregistrează un deficit masiv: românii cheltuiesc în afara țării (Grecia, Turcia, Bulgaria) mult mai mult decât cheltuiesc turiștii străini în România.

Proiectul Nibiru acționează asupra ambelor pârghii: retenția capitalului autohton (import de servicii mai mic) și atragerea de valută (export de servicii mai mare

„Scurgerea” de capital

Românii cheltuiesc anual aproximativ 8-10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate. Din această sumă, aproximativ 1,5 miliarde de euro merg către Bulgaria, în principal datorită raportului calitate-preț mai bun în sudul Dunării.

Estimăm că Nibiru poate reține în țară între 300 și 500 de milioane de euro anual, suma care altfel ar fi fost cheltuite în zone precum stațiunea Sunny Beach (Bulgaria) sau insulele grecești accesibile. Turistul român din segmentul 18-35 de ani nu va mai „importa” distracție din Ibiza sau Ayia Napa dacă găsește același lineup de artiști internaționali la 250 km de București, la costuri logistice de 5 ori mai mici.

Atragerea valutei prin turiști străini

Nibiru este proiectat să devină un produs turistic exportabil. Dacă litoralul clasic românesc este un produs de consum intern, Nibiru (prin parteneriatele cu artiști globali precum Travis Scott sau alți headlineri) devine o destinație internațională.

Simularea fluxului valutar (export):

• Număr turiști străini (proiecție 2028): 150.000 – 200.000 / sezon (plecând de la baza de 15.000 înregistrată deja la festivalul Beach, Please!).
• Cheltuială medie/turist străin: 600 € (zbor, cazare, consum în incintă).
• Infuzie directă de valută: ~120 milioane de euro anual intrați în economia României de la cetățeni nerezidenți.

Simularea balanței comerciale de turism (sectorul entertainment)

 

Indicator (estimări 2028)	Fără proiectul Nibiru	Cu proiectul Nibiru	Diferență (impact net)
Ieșiri de capital (români afară)	-10.000 mil. €	-9.500 mil. €	+500 mil. € (retenție)
Intrări de capital (străini în România)	+3.500 mil. €	+3.620 mil. €	+120 mil. € (export)
Deficit balanță turistică	-6.500 mil. €	-5.880 mil. €	Ameliorare de 620 mil. €

 

Factori de succes în lupta cu vecinii (Bulgaria și Grecia)

Pentru a echilibra balanța, Nibiru folosește trei avantaje strategice pe care litoralul clasic nu le-a exploatat:

1. Diferențierea prin „experiență premium accesibilă”: Bulgaria oferă All-Inclusive ieftin, dar Nibiru oferă „Social Experience”. Tinerii din regiune (Serbia, Ungaria, Bulgaria) vor veni în România pentru Nibiru, transformând țara dintr-o piață de consum într-un furnizor de divertisment regional.
2. Stabilitatea prețurilor (ancora de preț): În contextul inflației din Grecia și al trecerii Bulgariei la euro, modelul de afaceri Nibiru (bazat pe volum) va permite prețuri competitive care vor „fura” cota de piață de la vecini.
3. Digitalizarea și marketingul agresiv: Spre deosebire de hotelurile de stat sau micile pensiuni, Nibiru folosește rețelele sociale (Selly, Global Records) pentru a atrage turiști străini fără a depinde de campaniile de promovare ale Ministerului Turismului, care sunt adesea ineficiente.

Prin urmare, proiectul Nibiru are potențialul de a reduce deficitul balanței comerciale de turism a României cu aproximativ 6-10% în următorii 5 ani, doar prin atragerea și păstrarea segmentului tânăr și activ în țară.