Test politic major la Strasbourg! Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a fost respinsă (VIDEO)

Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a fost respinsă, joi în Parlamentul European de la Strasbourg, cu 360 de voturi împotrivă, 175 voturi pentru și 18 abțineri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află astăzi în fața unui test politic semnificativ, după ce eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR și cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice și antivacciniste, a inițiat o moțiune de cenzură împotriva sa. Inițiativa a fost susținută de 80 de europarlamentari, însă șansele de reușită sunt minime.

Pretextul moțiunii: „Pfizergate” și lipsa de transparență

Motivul invocat de Piperea pentru declanșarea moțiunii este refuzul Ursulei von der Leyen de a face publice mesajele text schimbate cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în perioada negocierilor privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Controversa, supranumită „Pfizergate”, a generat numeroase plângeri din partea societății civile, dar și a unor instituții media, precum New York Times, care a încercat fără succes să obțină acces la aceste schimburi de mesaje.

Un vot cu miză simbolică, dar cu ecouri politice puternice

Deși votul din plenul Parlamentului European nu are șanse reale de a duce la demiterea președintei Comisiei — fiind necesară o majoritate de două treimi — momentul are o puternică încărcătură simbolică. El reflectă nemulțumirile crescânde față de conducerea von der Leyen, acuzată de o apropiere prea mare de dreapta conservatoare și de o lipsă de transparență în deciziile majore.

Politico notează că actuala moțiune amintește de momentul tensionat din 1999, când Comisia Santer a fost forțată să demisioneze după o moțiune eșuată, dar urmată de retragerea sprijinului politic.

14:31 • POLITICĂ

Gheorghe Piperea (AUR): „Unul dintre cele mai mari câștiguri ale acestei moţiuni este că s-au dat jos niște măști“ (VIDEO)

11:14 • POLITICĂ

Moțiunea AUR împotriva Guvernului Bolojan, citită în Parlament în fața unor bănci goale

Reacții politice: sprijin de la PPE, distanțare de la centru și stânga

Grupurile politice majore din Parlamentul European au reacționat diferit față de inițiativă. Grupul PPE, condus de influentul Manfred Weber, și-a reafirmat sprijinul pentru von der Leyen, cerând membrilor săi o prezență unanimă la vot. În schimb, grupurile Renew Europe (liberali) și S&D (social-democrați) au anunțat că nu vor susține moțiunea, pentru a nu valida o inițiativă venită din partea extremei drepte.

Cu toate acestea, faptul că moțiunea a fost inițiată cu doar 72 de semnături — prag minim pentru declanșarea unei astfel de proceduri — ridică semne de întrebare legate de fragilitatea echilibrului politic la Bruxelles.

Risc de izolare politică și pierdere a sprijinului legislativ

Un alt pericol pentru Ursula von der Leyen este erodarea sprijinului din partea grupurilor de centru și stânga. Chiar dacă acest lucru nu ar duce automat la demisie, ar putea îngreuna semnificativ adoptarea inițiativelor legislative, mai ales în dosare sensibile precum migrația sau tranziția ecologică. Deja social-democrații și-au exprimat rezervele față de noua directivă privind deportările, iar premierul danez Mette Frederiksen a anticipat dificultăți majore în trecerea acestui text.

Dezbaterea: acuzații dure și replici tăioase în plenul PE

În cadrul dezbaterii, Gheorghe Piperea a lansat acuzații grave la adresa președintei Comisiei, denunțând ceea ce el a numit „ingerințe în alegerile prezidențiale din România” și o „concentrare nedemocratică a deciziilor în mâinile Ursulei von der Leyen”.

Președinta Comisiei nu a ezitat să răspundă ferm:

„Ce am auzit de la dl Piperea este, cred, destul de clar. E o rețetă de manual a extremismului. Putem să mergem pe calea conspirațiilor sau putem să înțelegem realitatea: este o tentativă de a submina instituțiile noastre. Nu vom permite acest lucru.”

Totodată, von der Leyen a recunoscut importanța dezbaterii și i-a mulțumit inițiatorului pentru oportunitatea de a lămuri lucrurile în plenul Parlamentului European — o premieră de la ultima moțiune de acest tip, depusă în 2014.

Concluzie: un avertisment politic, nu o condamnare

Deși rezultatul votului este previzibil — respingerea moțiunii — episodul arată clar că mandatul Ursulei von der Leyen nu mai este la adăpost de contestări. Presiunile cresc din toate direcțiile: de la extrema dreaptă, care o acuză de abuz de putere, până la stânga ecologistă, nemulțumită de renunțările recente în privința obiectivelor de mediu.

Într-un context european tot mai fragmentat politic, acest episod ar putea prefigura dificultăți majore pentru lidera Comisiei, aflată la finalul primului său mandat și în căutarea unui nou vot de încredere pentru un al doilea.

Votul asupra moțiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.

Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024.