The Guardian: România, Polonia și Portugalia votează într-o super duminică electorală care poate schimba direcția Europei

România: turul decisiv al unui scrutin controversat

În România, alegătorii participă la turul al doilea al celui de-al doilea scrutin prezidențial organizat în ultimele șase luni, după anularea primului vot din 2024 pe fondul unor suspiciuni privind nereguli electorale și ingerințe externe. Alegerile actuale sunt considerate de analiști ca fiind cele mai importante din perioada postcomunistă a țării.

Pe fondul unei prăbușiri a încrederii în partidele tradiționale, candidatul George Simion, liderul formațiunii naționaliste AUR, a obținut un scor de 41% în primul tur. Simion, în vârstă de 38 de ani, promovează o agendă social-conservatoare și se opune ajutorului militar pentru Ucraina. El se va confrunta în finală cu Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, un candidat independent cu profil centrist, care a calificat votul ca fiind „o alegere între o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală”.

Simion a anunțat că, în cazul unei victorii, îl va numi premier pe Călin Georgescu, fostul câștigător al scrutinului anulat. Între timp, demisia premierului Marcel Ciolacu, ca urmare a eșecului coaliției aflate la guvernare, a declanșat negocieri pentru formarea unei noi majorități.

19:29 • Internațional

A fost România. Acum a venit la rând Polonia: manipulare externă

14:34 • POLITICĂ

George Simion, primit de președintele Poloniei la Varșovia. Discuții despre democrație și rolul strategic al României în regiune

Un posibil acord post-electoral între AUR și social-democrați este deja vehiculat în spațiul politic, la fel ca și posibilitatea organizării unor alegeri anticipate. Uniunea Europeană urmărește îndeaproape evoluțiile din România, pe fondul îngrijorărilor privind o eventuală aliniere la modelul unor state precum Ungaria sau Slovacia.

Președintele României, deși are un rol semi-executiv, deține atribuții importante în materie de politică externă, securitate, numiri în justiție și cheltuieli de apărare, dar și un cuvânt greu în reprezentarea țării în cadrul NATO și UE.

Polonia: între reforme liberale și blocaj instituțional

În Polonia, alegătorii votează în primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia se vor stabili cei doi finaliști ai cursei pentru o funcție cu puternic rol de veto și influență în domeniul politicii externe și de apărare.

Președinția este deținută încă din 2015 de Andrzej Duda, apropiat al partidului național-conservator Lege și Justiție (PiS) și al fostei administrații Trump. Deși mandatul lui Duda se apropie de final, guvernul liberal condus de Donald Tusk se confruntă în continuare cu obstacole în implementarea promisiunilor de reformă, din cauza puterii instituționale a președintelui.

Favoritul actual este Rafał Trzaskowski, primarul liberal al Varșoviei, în timp ce contracandidatul său principal este Karol Nawrocki, conservator susținut de PiS. Un al treilea candidat, Sławomir Mentzen, lider al formațiunii de extremă dreapta Confederația, este creditat cu șanse reduse, deși a înregistrat un sprijin semnificativ în rândul electoratului tânăr, dezamăgit de partidele tradiționale.

Un eventual tur doi între Trzaskowski și Nawrocki, programat pentru 1 iunie, ar putea fi decisiv pentru direcția politică a Poloniei, într-un moment în care guvernul Tusk caută să restabilească statul de drept și relațiile cu instituțiile europene.

Portugalia: alegeri anticipate sub semnul instabilității

În Portugalia, alegătorii sunt chemați din nou la urne pentru alegeri legislative anticipate, al treilea scrutin general din ultimii trei ani. Decizia de convocare a alegerilor aparține premierului de centru-dreapta Luís Montenegro, lider al coaliției Alianța Democratică (AD), care a pierdut un vot de încredere în parlament în luna martie, pe fondul unor controverse legate de activitățile de afaceri ale familiei sale.

În ciuda anchetelor și criticilor, Montenegro a negat orice abatere și a refuzat orice colaborare formală cu partidul de extremă dreapta Chega, condus de André Ventura. Totuși, în timpul campaniei, guvernul său a adoptat o retorică mai dură privind migrația, anunțând expulzarea a 18.000 de migranți ilegali.

Sondajele indică o situație politică fragmentată, similară celei de anul trecut: AD este cotată cu circa 33%, socialiștii cu 26%, iar Chega cu 17%. O posibilă alianță de guvernare rămâne incertă, iar opoziția a avertizat că va bloca inițiativele legislative ale executivului dacă nu va exista o majoritate clară.