The Telegraph: Legea Siguranței Online are implicații terifiante

Legea nu va reglementa doar rețelele sociale publice – ea privește și comunicațiile private precum mesajele de WhatsApp, ba chiar și motoarele de căutare.

Legea Siguranței Online propusă de Guvern britanic va continua să se rostogolească prin Parlament, în ciuda criticilor formulate de organizațiile pentru apărarea liberei exprimări, de Comitetul Drepturilor Omului al parlamentului și de Evaluatorul Independent al Legislației privind Terorismul, scrie Victoria Hewson în The Telegraph.

Potrivit Victoriei Hewson, „Matthew Lesh, colegul meu de la Institute of Economic Affairs, și cu mine am publicat  propria explicație a motivelor pentru care legea periclitează libera exprimare, intimitatea și inovația. Există numeroase motive de îngrijorare legate de ce va însemna ea pentru utilizatorii de internet și pentru toți cei care pun preț pe societatea liberă”.

Legea nu va reglementa doar rețelele sociale publice. Ea privește și comunicațiile private precum mesajele de WhatsApp și-i obligă pe furnizori să elimine conținuturile ilegale din ele. Legea creează o nouă infracțiune: partajarea deliberată a unui conținut cu „probabilitate de a provoca daune psihologice”.

Legea privește până și motoarele de căutare, ceea ce înseamnă că rezultatele căutării tale pe Google vor trebui mai întâi să fie evaluate, iar Google va trebui să elimine acele rezultate pe care le consideră ilegale.

În mod evident îngrijorați

Susținătorii legii sunt în mod evident îngrijorați de siguranța copiilor, și nu încape îndoială că adulții trebuie să facă mai mult pentru a proteja copiii atunci când ei folosesc internetul. Însă legea va impune efectiv condiționarea în funcție de vârstă a conținuturilor serviciilor celor mai frecvent folosite. Pentru a face diferența între versiunea igienizată a unei platforme, adecvată copiilor, și versiunea un pic mai puțin igienizată disponibilă adulților, platformele vor trebui să-ți verifice vârsta.

Dacă credeai că avertismentele legate de cookies datorate reglementărilor privind intimitatea sunt enervante, așteaptă numai să fii obligat să-ți dovedești vârsta înainte de a putea căuta pe internet.

Legea obligă să fie introduse tot felul de lucruri noi în condițiile de utilizare, ceea ce va duce probabil la mult mai multe avertismente și căsuțe de bifat. Reformele moderate aduse de guvern GDPR-ului și reglementărilor privind intimitatea vor părea o nimica toată atunci când toate aceste evaluări de riscuri, avertismente și obligații vor fi intrat în vigoare.

Legea nu va afecta doar giganții globali precum Facebook. Guvernul estimează că 25.000 de platforme pentru căutare și comunicare directă între utilizatori se vor afla sub efectele legii. Aici sunt incluse și site-uri specializate precum Mumsnet sau forumurile folosite de microbiști ori sindicaliști.

Concomitent, protecțiile promise pentru libera exprimare sunt extrem de slabe. Protecția conținuturilor jurnalistice ori importante pentru democrație nu li se va aplica decât platformelor din Categoria 1 (adică cele mai mari servicii, precum Facebook). Și chiar și acolo, obligația este doar aceea de a „lua în considerare” importanța unui asemenea discurs și de a oferi o pistă accelerată pentru rezolvarea reclamațiilor.

Cât de fezabilă va fi o astfel de procedură de reclamații „dedicată și accelerată” – când cetățenii-jurnaliști și cei care le răspândesc mai departe conținuturile pot susține cu toții că se încadrează la această categorie?

Platformele nu vor fi obligate să-și aplice sistemul de cenzură

În această situație ar putea ajunge multe sute de mii de utilizatori și i s-ar putea aplica oricui, potrivit The Telegraph. Există protecții mai bune pentru conținutul „publicațiilor oficiale de știri”, în vreme ce materialele publicate de „publicații de știri recunoscute” sunt exceptate din prima de la cele mai importante obligații. De aici poate apărea o situație înșelătoare – platformele nu vor fi obligate să-și aplice sistemul de cenzură unor asemenea conținuturi, dar, în interesul simplității, certitudinii și consecvenței experienței utilizatorilor, pare probabil ca măcar unele dintre ele s-o facă oricum.

Din perspectiva liberei exprimări o astfel de abordare e discutabilă – ea privilegiază exprimarea unor publicații selectate și reglementează presa pe ușa din dos: numai publicațiile care satisfac condițiile legii vor fi exceptate. Și dat fiind că printre criterii se află obligația de a avea o adresă oficială de afaceri în Regatul Unit, publicațiile străine ar putea fi văduvite de protecție, ceea ce ar limita accesul publicului britanic la știrile din străinătate.

Dar poate că toate acestea merită totuși, dacă putem fi încrezători că vor reduce efectiv abuzurile contra copiilor, propaganda teroristă și hărțuirea în mediul online?

Nu a existat nicio tentativă reală

Din nefericire, potrivit aceleiași surse, pledoaria în favoarea legii nu prea e convingătoare. Legea nici măcar nu ține cont de probabila trecere la VPN-uri (rețele private virtuale) pentru ocolirea restricțiilor impuse utilizatorilor britanici. Nu a existat nici o tentativă reală de a se găsi un echilibru între beneficiile în materie de siguranță și costurile în privința libertății de exprimare și asociere – costuri care, în ciuda asigurărilor miniștrilor, sunt limpede consfințite în textul legii.

Potrivit The Telegraph, ministrul Culturii din Marea Britanie, Nadine Dorries se lăuda recent că Legea Siguranței Online va face din Regat „cel mai sigur loc din lume pentru a accesa internetul”. Însă legea în favoarea căreia insistă ea pare să implice o probabilitate incomparabil mai mare de a distruge libertatea internetului, pe când beneficiile promise în materie de siguranță par a fi puține, dacă va fi vreunul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole