Timiș: După doi ani de ”tăcere”, o explozie a cazurilor de varicelă (vărsat de vânt)

După doi ani, în care nu s-a înregistrat niciun caz, în ultima săptămână, la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara sunt evaluați zilnic câte 3-4 pacienți cu varicelă, majoritatea cu forme ușoare, care nu necesită internare, a transmis, miercuri, medicul asist univ. dr. Adelina Marinescu – medic specialist boli infecțioase, Spitalul Boli Infecțioase și Penumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș”.

Până acum doi copii au dezvoltat complicații: unul o encefalită, dar este stabil și al doilea, monitorizat și investigat având un sindrom febril prelungit.

Iași: Deocamdată, totul este sub control

În cealaltă parte a țării, la Iași, la Spitalul de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva”, prof. dr. Carmen Dorobăț spune că ”în condiții de mobilitate populațională se pot înregistra cazuri de boli infecțioase”.Totuși, deși Iașiul este într-o zonă expusă din acest punct de vedere, încă nu se confruntă cu un val de boli infecțioase. Deocamdată, totul este sub control sub aspectul unei val de boli infecțioase, spune prof. dr. Dorobăț.

Ce este varicela sau vărsatul de vânt

Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecto-contagioasă care duce la apariția unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer, sau prin contact direct cu persoana infectată.  Boala este întâlnită cel mai frecvent iarna și primavara, dar în ultimii ani se poate constata o extindere a perioadei în care apar asemenea cazuri.

06:37 • ACTUALITATE

Dosar penal pentru un fost șef al poliției din Iași, prins băut la volan

Perioada de incubație poate fi între 10 și 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni. Contagiunea maximă este cu 2-3 zile înainte de apariția erupției pe corp, dar continuă și în timpul formării veziculelor până în momentul în care se desprinde ultima crustă.

Simptome

Dr. Adelina Marinescu ne prezintă simptomele asociate varicelei și subliniază că în majoritatea cazurilor nu este necesară spitalizarea, ci menținerea legăturii cu medicul de familie

„Primele simptome sunt cele de subfebrilitate (37-37,5) sau chiar febră (38-39), oboseală, dureri de cap, indispoziție și stări de rău, dar și apetit diminuat. După cel mult două zile de la apariția primelor semne de boală, apar petele roșii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid. În evoluție normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore, începând din centru, apoi se turtește prin reducerea conținutului, care se resoarbe. În a 3-a sau a 4-a zi, vezicula se usucă și se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat pentru a nu transmite mai departe virusul. În majoritatea cazurilor, nu este necesară evaluarea în spital, pacienții rămânând în evidența și monitorizarea medicului de familie. Sunt însă cazuri, ca cele pe care le avem internate în spital, în care pacienții au dezvoltat o complicație și a fost necesară monitorizarea atentă a acestora. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers și dureri de cap, cefalee”, spune asist univ. dr. Adelina Marinescu.

Medicul subliniază că inclusiv adulții pot dezvolta forme severe, asociate cu suprainfecție la nivelul pielii, care netratată, poate duce la septicemie.

Prevenție

„Vaccinarea este cea mai bună metodă de a te proteja. Imunizarea împotriva varicelei nu este, însă, în schema completă de vaccinare a copiilor, dar serul poate fi administrat oricând, după ce micuții împlinesc vârsta de 9 luni. Este recomandat ca vaccinul să fie administrat până la vârsta de 12 ani, dar și adulții pot fi imunizați. Vaccinarea asigură o protecție pe parcursul vieții, dacă este făcută corect, ceea ce presupune administrarea a două doze la un interval mai mare de 6 săptămâni.

Există, însă, posibilitatea contractării bolii în cazul adulților care au fost vaccinați în copilărie, dar forma pe care o vor face, dacă o vor face, va fi una ușoară. Iar acest lucru este foarte important, pentru că în cazul adulților există un risc mai mare de complicații, în special la pacienții imunocompromiși”, precizează dr. Adelina Marinescu.

Faptul că, în ultimii doi ani,  nu s-au mai înregistrat cazuri de varicelă este pus pe seama măsurilor de protecție anticovid, purtarea măștii și izolarea, medicii avertizând că, în perioada următoare, numărul pacienților cu această boală ar putea crește semnificativ.