Țin sau nu banii din PNRR de pensiile magistraților? Dragoș Pîslaru: “Nu vreau să creez speranțe”

România așteaptă un răspuns esențial de la Bruxelles privind deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR, sumă legată de îndeplinirea jalonului referitor la reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis un mesaj de prudență, subliniind că nu dorește să creeze așteptări înaintea unei decizii oficiale.

Discuții la cel mai înalt nivel despre PNRR

În urma întrevederilor de la Bruxelles, la care a participat alături de premier, ministrul a explicat că delegația română a prezentat argumentele Guvernului direct președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. El a arătat că a fost important ca reforma pensiilor magistraților să fie explicată în detaliu, mai ales în contextul în care termenul stabilit inițial pentru îndeplinirea jalonului a fost depășit.

Dragoș Pîslaru a indicat că semnalul primit în cadrul întâlnirii a fost unul pozitiv în ceea ce privește deschiderea la dialog, însă fără a oferi garanții privind rezultatul final. A subliniat că oficialii europeni au ascultat argumentele prezentate de partea română și că discuția despre deblocarea tranșelor 3 și 4 din PNRR reprezintă un pas important.

„Nu aș vrea să mă hazardez să apreciez șansele. Ceea ce vreau să vă spun este că semnalul pe care l-am primit astăzi în întâlnire este că președinta Ursula von der Leyen a ascultat argumentele noastre.

Am participat la întâlnirea pe care prim-ministrul a avut-o cu președinta Comisiei Europene și este foarte important că am reușit la cel mai înalt nivel să explicăm că reforma este foarte importantă, că a fost așteptată de foarte mult timp și că în mod evident este foarte important să înțelegem că o astfel de reformă odată ce o faci nu poți să fii penalizat că ai făcut-o.

E adevărat că am depășit data limită și nu vreau să creez așteptări sau speranțe în plus. Faptul că a existat această discuție despre cum putem debloca tranșele 3 și 4 din PNRR, e foarte important”, a declarat ministrul.

18:44 • POLITICĂ

Ilie Bolojan anunță închiderea negocierilor pe buget: PNRR rămâne prioritate zero pentru Guvern

09:43 • Dezvăluiri

Sfidare incredibilă: Bolojan a petrecut la ziua „săgeții” baronului Dumitrescu „Lamborghini” cu șampanie de 700 de euro și coniac de 4.000 de euro sticla

Optimism moderat după primirea motivării CCR

Întrebat dacă este mai optimist în privința obținerii celor 231 de milioane de euro, ministrul a arătat că există motive de încredere, în special pentru că partea română consideră că și-a susținut profesionist poziția. În același timp, a reiterat că nu dorește să alimenteze așteptări premature.

El a menționat că un element relevant pentru închiderea acestui capitol îl reprezintă motivarea primită de la Curtea Constituțională, care deschide calea promulgării legii.

„Da, dar nu vreau să creez speranțe într-o zonă în care nu cred că ar trebui să le creăm. Sunt optimist pentru că ne-am făcut treaba bine, am prezentat profesionist argumentele noastre și era important să avem și în țară niște evoluții. Astăzi am primit motivarea de la CCR și mâine cel mai probabil se va promulga legea ceea ce ne va permite să închidem un capitol”, mai spune oficialul.

Legea privind reforma pensiilor magistraților nu a fost promulgată până în prezent de președintele Nicușor Dan, tocmai din cauza așteptării motivării Curții Constituționale. Documentul a fost transmis joi, ceea ce permite continuarea procedurii.

Poziția premierului după întâlnirea de la Bruxelles

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat, după discuțiile cu Ursula von der Leyen, că deși termenul aferent jalonului a fost depășit, oficialii europeni au apreciat eforturile depuse de Guvern pentru a duce la capăt reforma. România așteaptă în prezent decizia Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor.

Pe lângă subiectul PNRR, ministrul Investițiilor a oferit detalii despre platforma de finanțare East-Invest, destinată țărilor din estul Uniunii Europene, în valoare de 20 de miliarde de euro. El a explicat că România nu era inclusă inițial în această facilitate, care viza Finlanda, Polonia și statele baltice.

Dragoș Pîslaru a arătat că autoritățile române – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul de Finanțe și Reprezentanța Permanentă – au susținut necesitatea includerii României, argumentând importanța unității flancului estic, inclusiv prin raportare la Marea Neagră:

„Inițial România nu era prinsă în această facilitate, era dedicată Finlandei, Poloniei și țărilor baltice. România s-a mobilizat la nivelul MIPE, a Ministerului de Finanțe, reprezentanța permanentă și am explicat că e nevoie de unitatea frontierei estice. Nu doar că au fost incluse granițele cu Rusia, Belarus și Ucraina, dar și Marea Neagră.

Trei regiuni din România: nord-vest, nord-est și sud-est vor fi eligibile pentru investiții care vor fi o combinație de instrumente financiare cu granturi din politica de coeziune, dar care se vor multiplica prin acest program. Vom putea finanța investiții, IMM-uri, antreprenoriat, dar și proiecte din zone cum ar fi agricultură, transporturi, conectivitate. Avem o plajă largă pentru investiții. Proiectul va fi pentru următorii doi ani”

În perioada următoare, decizia Comisiei Europene privind cele 231 de milioane de euro din PNRR va clarifica dacă reforma pensiilor magistraților este considerată suficientă pentru deblocarea fondurilor sau dacă România va trebui să facă pași suplimentari pentru a îndeplini integral jalonul asumat.