Tone de fructe cu pesticide din Egipt, vândute ca produse grecești în supermarketuri. Percheziții de amploare
Siguranța alimentară din România a primit o nouă lovitură miercuri, 12 februarie 2026, după ce autoritățile au descoperit o fraudă de proporții care pune în pericol sănătatea consumatorilor. Serviciul de Investigare a Criminalității Economice a declanșat o anchetă complexă ce vizează o societate comercială suspectată că a introdus pe piață cantități uriașe de fructe cu origini falsificate. Miza acestei înșelătorii nu a fost doar profitul financiar, ci și ascunderea unor substanțe toxice periculoase pentru populație.
Schema infracțională: Cum deveneau fructele egiptene produse „made in Grecia”
Oamenii legii au descins în forță în această dimineață, efectuând opt percheziții domiciliare în municipiul București, precum și în județele Ilfov și Ialomița. Ancheta vizează infracțiuni grave, precum evaziunea fiscală, falsificarea sau substituirea de alimente și falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, reprezentanții firmei vizate ar fi pus la punct un mecanism prin care fructele importate din afara Uniunii Europene erau „spălate” de identitatea lor reală.
„Există suspiciunea rezonabilă că reprezentanții unei societăți comerciale ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kilograme de fructe importate din Egipt, ale căror date de proveniență ar fi fost falsificate”, au transmis reprezentanții Poliției într-un comunicat oficial.
Modul de operare era unul simplu, dar extrem de eficient pentru a păcăli vigilența inspectorilor și a cumpărătorilor. „Concret, ambalajele și etichetele ar fi fost înlocuite, astfel încât țara de origine să fie schimbată din Egipt în Grecia”, se arată în comunicatul instituției.
Pericol pentru sănătate: Pesticide peste limita legală
Schimbarea etichetelor nu a fost făcută doar pentru a da o aparență de calitate superioară produselor, ci pentru a ascunde un adevăr toxic. Fructele provenite din Egipt nu respectau standardele de siguranță impuse de Uniunea Europeană, iar simpla lor vânzare ar fi fost interzisă sau restricționată drastic dacă s-ar fi cunoscut conținutul real de substanțe chimice.
Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit un fapt îngrijorător. Substituirea mărfurilor ar fi avut un dublu scop, iar primul dintre ele viza direct sănătatea consumatorilor. Anchetatorii susțin că falsificarea s-a făcut pentru „ascunderea conținutului ridicat de pesticide, cu mult peste limita maximă admisă de normele legale”. Al doilea scop a fost „facilitarea comercializării acestora către populație”, având în vedere că produsele de origine europeană, precum cele din Grecia, sunt percepute ca fiind mai sigure și de o calitate superioară.
Fructele otrăvite, pe rafturile hypermarket-urilor
Gravitatea situației este amplificată de faptul că aceste produse nu au fost vândute în piețe obscure, ci au ajuns pe rafturile marilor magazine, acolo unde clienții au încredere că mărfurile sunt verificate.
„Fructele ar fi fost distribuite prin intermediul unui lanț de hypermarket-uri, iar veniturile obținute din vânzarea produselor nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale societății furnizoare”, precizează sursa citată. Astfel, pe lângă riscul biologic, statul a fost prejudiciat și prin neplata taxelor aferente acestor tranzacții comerciale ilicite.
Descinderi și audieri la sediul Poliției
Operațiunea de miercuri dimineață a dus la ridicarea a numeroase probe materiale. În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes pentru cauză, care vor fi folosite pentru a proba activitatea infracțională a grupării.
„Totodată, 12 persoane – bănuiți și martori – urmează să fie conduse la audieri, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun”, menționează comunicatul oficial.
Dosarul este instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub stricta supraveghere a Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Procurorii continuă cercetările pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse și fals în înscrisuri sub semnătură privată.