Topul celor mai dure sisteme educaționale din lume. Asia domină, dar și Europa impune standarde de fier

O analiză realizată de Wionews a scos la iveală care sunt cele mai dificile sisteme educaționale din lume. Clasamentul se bazează pe factori precum presiunea academică, intensitatea programului de studiu, competitivitatea examenelor și impactul psihologic asupra elevilor. Concluzia este clară: Asia domină topul global, dar și două state europene — Finlanda și Elveția — se remarcă prin nivelul ridicat de exigență, informează Puterea Financiară.

Asia – epicentrul performanței și al stresului școlar

Regiunea asiatică este recunoscută pentru sistemele sale educaționale extrem de competitive, unde succesul școlar este considerat o formă de datorie socială.

În Coreea de Sud, elevii învață uneori până târziu în noapte, participând la meditații private numite hagwons. Examenul național Suneung, echivalentul bacalaureatului, este un moment decisiv pentru viitorul lor universitar și profesional. Analiza arată că nivelul ridicat de stres și lipsa somnului afectează semnificativ starea psihică a adolescenților.

În Japonia, presiunea educațională începe încă din clasele primare. Elevii au programe extinse, teme numeroase și sesiuni suplimentare de pregătire în centrele juku. Examenele pentru admiterea în licee și universități sunt printre cele mai dificile din lume, iar disciplina și perfecționismul fac parte din cultura educațională.

15:47, 05.10.2025 • NECONVENTIONAL

Încă se consumă câini, în șase țări din lume: care sunt acestea

21:03, 21.09.2025 • Turism

Trei țări din Asia unde poți trăi cu 500 de euro pe lună: destinații exotice și viață accesibilă

China completează topul asiatic cu examenul Gaokao, descris de specialiști drept unul dintre cele mai dure teste la nivel global. Rezultatele obținute decid admiterea la universități de elită și, implicit, cariera viitoare. Mulți elevi ajung să studieze între 10 și 12 ore pe zi, sub o presiune constantă din partea familiilor.

Nici Singapore sau Hong Kong nu fac excepție. Aici, performanța este standardul de bază, iar eșecul este puțin tolerat. Elevii trec prin evaluări frecvente încă de la 12 ani, iar competiția pentru rezultatele de top este intensă, chiar și după reformele recente menite să reducă stresul.

Europa surprinde prin două sisteme exigente

Deși Asia domină, analiza Wionews arată că și Europa are țări unde standardele educaționale sunt la fel de ridicate, chiar dacă într-un mod diferit.

Finlanda, adesea lăudată pentru relaxarea sa aparentă, ascunde o realitate mai complexă. Elevii beneficiază de un sistem modern, bazat pe libertate și creativitate, dar competiția pentru admiterea la universitățile de top este acerbă. Deși nu există examene naționale dificile precum în Asia, presiunea pentru performanță rămâne ridicată.

Totodată, diferențele de performanță între elevii foarte buni și cei care întâmpină dificultăți s-au accentuat, ceea ce creează o nouă formă de tensiune educațională.

În Elveția, sistemul se remarcă printr-o combinație între exigență academică și pregătire practică. Cei 11 ani de școlarizare obligatorie includ studiu intensiv al limbilor străine și o selecție riguroasă pentru accesul la instituțiile de elită. Locurile limitate în universități cresc presiunea, iar elevii sunt nevoiți să performeze constant.

Presiunea educațională, o problemă globală

Indiferent de continent, elevii sunt tot mai expuși la cerințe academice ridicate și competiție intensă. În Asia, examenele extreme decid aproape în totalitate viitorul, în timp ce în Europa exigența provine din standardele universitare și presiunea socială de a reuși.

Un exemplu relevant este India, unde examenele IIT-JEE și NEET sunt recunoscute drept printre cele mai grele din lume. Elevii învață până la 12 ore pe zi, într-un sistem care privilegiază memoria, perseverența și capacitatea de a performa sub stres.

Analiza Wionews concluzionează că, deși fiecare sistem urmărește performanța, impactul psihologic și nivelul de stres devin tot mai îngrijorătoare, iar echilibrul între exigență și sănătate mentală rămâne provocarea majoră a educației globale.