Topul POLITICO al celor mai influenți lideri în 2025, în Europa: niciun român nu apare în clasament

POLITICO a publicat lista celor mai influenți 28 de lideri europeni ai anului 2025, un top care evaluează impactul direct pe care aceștia l-au avut asupra vieții politice, economice și sociale din Europa. În mod surprinzător pentru mulți observatori, niciun lider român nu figurează în acest clasament.

Figura dominantă a anului este președintele Statelor Unite, Donald Trump, situat pe primul loc datorită efectului major al politicilor sale asupra continentului. Prezența sa în fruntea topului este motivată de contextul geopolitic tensionat și de schimbările produse în relația transatlantică. Deciziile Washingtonului în materie de securitate, comerț și energie au influențat statele membre ale Uniunii Europene într-un mod mai profund decât acțiunile unor lideri europeni tradiționali, arată POLITICO.

Nu trebuie să ne bazăm prea mult pe alianța transatlantică

Totuși, unele state din Europa încearcă să elibereze continentul de sub controlul lui Trump. Asemenea unui partener care pune deoparte în liniște bani în pregătirea unei destrămări, blocul investește în apărarea și autonomia sa strategică. Berlinul și Copenhaga se îndreaptă către furnizorii europeni pentru arsenalele lor în creștere – și îmbrățișează în liniște opinia de lungă durată a Parisului conform căreia alianța transatlantică trebuie respectată, dar  nu trebuie să se bazeze prea mult pe ea. 

Într-un discurs de politică externă important din septembrie, cancelarul german Friedrich Merz, cândva un atlantist convins, a subliniat și mai mult necesitatea ca Europa să construiască o distanță sănătoasă. „Trebuie să acceptăm faptul că relația noastră cu SUA se schimbă”,  a spus el . „Suntem pregătiți pentru o coordonare și o cooperare strânsă. Dar devine evident că acest parteneriat va fi mai puțin evident.” 

16:28 • POLITICĂ

Trump, ofensivă împotriva Europei. „Ei vorbesc, dar nu produc nimic”

23:32, 07.12.2025 • Turism

„Cel mai frumos loc de pe Pământ” se află în Europa și e incredibil de ieftin

Și strategii americani încep să vadă pericolul. Kori Schake, fost consilier al președintelui american de atunci, George W. Bush, a avertizat că, prin intimidarea aliaților săi, Washingtonul riscă să erodeze însăși fundamentul puterii sale: „Una dintre cele mai importante deficiențe ale administrației Trump, din punct de vedere strategic, este incapacitatea lor de a înțelege că puterea americană se bazează pe cooperarea voluntară din partea altor țări”, a spus Schake, acum cercetător senior la think tank-ul conservator American Enterprise Institute. „Trump pare să creadă că îți poți trata prietenii mai rău decât îți tratezi dușmanii.”. Avertismentul ei a rezonat în octombrie, când înalți oficiali ai serviciilor secrete americane s-au grăbit la Bruxelles pentru a-și liniști omologii europeni după ce olandezii au restricționat schimbul de informații cu Washingtonul.

Cum a fost realizat clasamentul POLITICO

Lista este împărțită în trei categorii majore – „Doers”, „Disrupters” și „Dreamers” – fiecare incluzând personalități care au influențat Europa prin acțiune politică, capacitate de a provoca schimbări sau prin viziune strategică. În total, 28 de lideri formează topul final, iar POLITICO subliniază că evaluarea lor reflectă „impactul real, nu neapărat popularitatea”.

Totodată, fiecare personalitate are, în paranteză, și o denumire figurativă: Viktor Orban (locul 12) este „bătaia de cap”, Ursula von der Leyen (locul 7) este „mâna de fier”, Gabriel Zucman (locul 15) „vânătorul de miliardari”, Kaja Kallas (locul 16) este „nediplomata”, Emanuel Macron (locul 19) este „cocoșul rănit, Andrea Orcel (locul 25) este „Napoleonul sistemului bancar”, Rob Jetten (locul 27) este „noua pasiune a Bruxelles-ului”, iar Gianni Infantino (locul 28) este „cel mai valoros jucător”.

Prezența unor lideri precum Donald Trump („unda de șoc translatantică”), Zelenski („jokerul din pachetul de cărți”) sau Vladimir Putin („provocatorul” ) în acest top arată cât de mult se află Europa într-o perioadă de repoziționare, în care influența externă și contextul de securitate domină agenda publică.

Lideri est-europeni în ascensiune, dar România lipsește

În topul POLITICO pe locurile 2, 3 și 4 sunt Mette Frederiksen (Steaua Nordului) prim-ministra Danemarcei, cancelarul german Friedrich Merz (radicalul reticent) și Marine Le Pen (calul de bătaie).

În clasament apar numeroși reprezentanți ai Europei Centrale și de Est, reflectând schimbările din ultimele luni în leadershipul regional. Cu toate acestea, România nu apare menționată, nici prin președinte, nici prin premier sau alți oficiali de rang înalt. Această absență ridică semne de întrebare cu privire la influența reală a Bucureștiului în contextul european actual, marcând un contrast puternic față de alte state din regiune care au câștigat vizibilitate în ultimii ani.

Potrivit analizei publicate de POLITICO, criteriile evaluării sunt legate de capacitatea liderilor de a influența decizii majore, de a modela direcții politice continentale sau de a genera schimbări cu impact transfrontalier.

Zelenski, într-o poziție mai joasă decât în anii precedenți

Un detaliu remarcabil al clasamentului este poziționarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ocupă locul 14 în topul celor mai influenți lideri ai Europei în 2025. După ani în care s-a situat în vârful agendei publice internaționale, Zelenski coboară în zona de mijloc a clasamentului în 2025, pe fondul schimbării priorităților europene și al oboselii geopolitice acumulate în contextul prelungirii conflictului din Ucraina.

România, în afara radarului influenței europene în 2025

Absența României de pe lista celor mai influenți lideri europeni evidențiază o problemă mai veche: dificultatea țării de a proiecta putere sau de a adopta poziții strategice în momente cheie. Clasamentul din 2025 confirmă că România nu a avut, în anul precedent, personalități care să influențeze agenda europeană într-un mod semnificativ, nici în zona politică, nici în cea economică sau diplomatică.

Pentru mulți analiști, această situație reprezintă un semnal de alarmă legat de nevoia unei strategii mai coerente de implicare europeană, într-un context în care lideri din state similare ca mărime și profil au reușit să își facă simțită influența.