Tot mai puține femei candidează la alegerile locale

La alegerile locale din 27 septembrie, femeile rămân subreprezentate pe listele de vot, în special atunci când este vorba de funcții cu putere executivă reală.

Astfel, circa 23% din candidați sunt femei, spun experții în politici publice și reforma administrației din cadrul Expert Forum.

Lipsa criteriilor de selecție la nivelul partidelor politice este unul dintre motivele pentru care se regăsesc puține femei pe liste, iar una dintre soluții este reglementarea unor cote de gen, cred experții.

Din 256.038 de candidați înscriși pentru funcții județene sau locale, doar 22,9% sunt femei, adică 58.632, în creștere ușoară, de la 21,4%, procentul înregistrat la alegerile locale din iunie 2016, potrivit unui raport realizat de think tank-ul Expert Forum.

Exclusiv

23:38 • OPINII

Cîrstoiu – out! Îl putem scoate din calcule. O schimbare majoră

09:44 •

Un nou scandal în coaliție. Adrian Solomon (PSD) l-a atacat dur pe liberalul Nelu Tătaru de față cu Marcel Ciolacu. Reacția premierului

Cele mai multe femei care candidează la alegerile locale sunt în București (34,3%), Constanța (26,7%), Tulcea (26,5%), Hunedoara (26,1%) și Arad (25,1%). La polul opus, fără a se remarcă o diferența mare, sunt localitățile Bistrița-Năsăud (18,8%), Olt (19,3%), Sibiu (19,5%) și Giurgiu (19,8%).

Experții în politici publice și reforma administrației din think tank-ul bucureștean spun că funcțiile alese direct și care dau legitimitate și putere executivă reală rămân în continuare cele mai inacesibile femeilor, în contextul în care doar 10% din candidații la funcția de primar sunt femei, iar poziția de președinte de Consiliu Județean are un procent similar (10,9%). Pentru consilier local, doar 23,6% din candidați sunt femei, iar pentru consilier județean, doar 23,4% sunt femei.

Pe nivele administrative, proporția cea mai mare de candidați femei este în municipii (32,3%), iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din București, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov.

Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene, doar 21% din consilierii peste poziția 8 sunt femei. Astfel, cu cât importantă funcției este mai mare, cu atât șansă că ea să fie ocupată de o femeie este mai mică, spun experții în politici publice.

La nivelul partidelor, PNL și PSD au cele mai mici procente de femei pe liste, sub 20%. USR, PLUS, PMP și ALDE oscilează în jurul mediei de 25%. UDMR pune pe lista cele mai multe femei, aproape 28% din totalul candidaților formațiunii politice. Din candidații independenți, puțîn peste 10% sunt femei.

Anul acesta, birourile de circumscripție electorală nu au mai publicat genul candidaților, așa că Expert Forum a proiectat un set de algoritmi pentru a stabili numărul de femei înscrise în cursa electorală. Specialiștii precizează că metodă poate genera unele erori, dar estimează că sunt neglijabile.

De ce sunt puține femei pe listele electorale?

Oana Băluță, conferențiară universitară în cadrul Universității din București, susține că lipsa femeilor pe listele electorale este o problema de subreprezentare și indică că responsabile partidele politice, care recrutează candidați, stabilesc sau nu criterii de selecție și alcătuiesc listele.

„Este vorba de felul în care partidele politice își alcătuiesc listele și cum anume își recrutează candidații. Este limpede că, în continuare, partidele politice au o preferință puternică față de recrutarea candidaților bărbați. Noi trebuie să ne uităm la criteriile de recrutare a candidaților, cum anume sunt operaționalizate aceste criterii pentru a ierarhiza candidații. Cum stabilesc ierarhia? Cine o stabilește din cadrul partidului? Există criterii formale sau există criterii informale? Criteriile formale se regăsesc în statut, în regulamentul de organizare sau în alte tipuri de regulamente interne. Ceea ce ne spun mai multe studii din lume este că există o recrutare informală, adică sunt diferite tipuri de grupuri de putere, de la asociații profesionale, mediul de afaceri, uneori sindicate, care negociază cu partidele politice și încearcă să împingă în față niște candidați care să le avanseze, apoi, și lor agenda. O altă explicăție în literatură de specialitate spune că bărbații își creează niște relații, prin care recrutează mai departe alți bărbați”, explica Oana Băluță.

Profesoară din cadrul Universității București precizează, însă, că se îndoiește de procesul de meritocrație din cadrul partidelor politice din România.

„Eu mă îndoiesc că listele electorale reflectă meritele unei persoane, cât de bine performează ele. Dacă s-ar întâmplă acest lucru, am avea cei mai buni reprezentanți și în administrația locală, și în Parlament, dar lucrurile nu stau așa. Una este ce ne-am dori să se întâmple, altă este ce avem. Din păcate, avem candidați și apoi, niște aleși care uită că au un mandat de reprezentare a intereselor cetățenilor”, adaugă Băluță.

Mihaela Miroiu, profesoară la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) susține că femeile candidează la alegeri într-un număr mai mic din cauza faptului că nu au timp liber pentru a se implică în politică, preferă cooperarea, nu modul conflictual al politicii și pun accent pe etică îngrijirii, inclusiv în politică, unde această lipsește.