Traficul de droguri din România şi-a găsit naşul. Diana Şoşoacă vine cu un plan

Traficul și consumul de droguri au scăpat de sub control, iar România riscă să devină una dintre cele mai vulnerabile piețe din Europa. Este avertismentul lansat public de Diana Șoșoacă, care susține că autoritățile române evită deliberat să recunoască amploarea fenomenului și că statul nu mai protejează generația tânără în fața unei industrii criminale globale.

„Traficul de droguri atinge cote alarmante”

Într-o declarație amplă, Diana Șoșoacă afirmă că România nu mai este doar o rută de tranzit, ci a devenit o piață de consum în plină expansiune, cu efecte devastatoare asupra copiilor și tinerilor. Potrivit acesteia, fenomenul este confirmat de rapoarte internaționale recente.

Șoșoacă invocă date din rapoartele Organizația Națiunilor Unite privind drogurile pentru anii 2023 și 2024, care arată o creștere semnificativă a traficului și consumului în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.

„Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de o realitate sistemică, ignorată de autorități”, susține europarlamentarul.

14:46, 15.12.2025 • POLITICĂ

Diana Şoşoacă plonjează şi ea în scandalul din Justiţie: „Nu voi tăcea”

14:25, 01.12.2025 • ACTUALITATE

Diana Șoșoacă, marș cu crucea în mână prin Cetatea Alba Iulia: Ziua Națională, marcată de sloganuri politice și tensiuni (VIDEO)

Războiul din Ucraina și „veriga slabă” a Europei

În analiza sa, lidera opoziției leagă amplificarea traficului de droguri de contextul geopolitic regional. După izbucnirea războiului din Ucraina și în urma unor reglementări europene care ar fi redus controlul efectiv al fluxurilor comerciale, România ar fi devenit „portul deschis al Europei”.

„Vorbeam despre securitate, dar am uitat de securitatea socială. Tinerii sunt împinși spre dependență, familiile sunt distruse, iar statul nu vede sau nu vrea să vadă”, afirmă Șoșoacă, care acuză o lipsă totală de reacție coordonată din partea instituțiilor responsabile.

Venezuela și „teatrul geopolitic”

Un punct sensibil al discursului îl reprezintă explicațiile vehiculate în spațiul public privind traficul de droguri din Venezuela. Diana Șoșoacă respinge aceste scenarii, catalogându-le drept „cusute cu ață albă”.

„Cum poate intra sau ieși ceva dintr-o zonă monitorizată integral de Statele Unite și de marile puteri fără ca acestea să știe?”, întreabă retoric lidera SOS România.

În opinia sa, traficul global de droguri nu poate funcționa fără complicități la nivel înalt și este tolerat acolo unde există voință politică.

Cine protejează dealerii?

Șoșoacă ridică direct problema responsabilității instituționale și a posibilelor protecții de care ar beneficia rețelele de traficanți.

„Traficul internațional de droguri nu este o afacere de cartier. Este un mecanism global”, susține aceasta, cerând anchete reale și independente, atât în România, cât și la nivel european.

Ea solicită clarificări și în privința unor cazuri de traficanți care ar fi murit „subit”, inclusiv în detenție, considerând că aceste situații ridică suspiciuni grave.

„Viața unui deținut este protejată de Constituție. Vreau transparență totală privind condițiile de detenție și tratamentul medical”, afirmă europarlamentarul.

Copiii, principalele victime

Un accent aparte este pus pe impactul social al drogurilor. Diana Șoșoacă susține că tot mai mulți copii români devin victime ale consumului de substanțe interzise, în lipsa unor programe reale de prevenție și educație.

„Statul preferă statistici cosmetizate în locul unor măsuri ferme. Asta înseamnă abandonarea unei generații”, acuză lidera opoziției, care se declară hotărâtă să ducă acest subiect în toate forurile naționale și internaționale.

Planul Dianei Șoșoacă: cinci cereri explicite

În acest context, Diana Șoșoacă a prezentat un set de măsuri pe care le consideră esențiale pentru stoparea fenomenului:

1. Un plan național real și verificabil de combatere a traficului și consumului de droguri, cu indicatori clari și raportări publice periodice.
2. Control strict al rutelor comerciale, inclusiv în zonele portuare și logistice.
3. Anchete independente în cazurile sensibile și asupra morților suspecte din detenție.
4. Protejarea tinerilor prin prevenție, educație și sprijin real.
5. Cooperare internațională transparentă, nu „simulacru instituțional”.

Șoșoacă afirmă că nu face „politică de fațadă” și că își asumă public acest discurs, considerând că românii au dreptul să știe adevărul despre amploarea fenomenului drogurilor și despre cine îl tolerează.