Tranzacția Napolact intră în zona roșie. Statul analizează riscurile strategice ale preluării de către Bonafarm

Preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm a declanșat un val de evaluări la nivelul instituțiilor de securitate ale statului român. Deși inițial tranzacția părea a fi o simplă operațiune comercială, datele adunate de instituțiile cu atribuții în domeniu arată că analiza depășește sfera economică, fiind vizate posibile implicații strategice și efecte asupra infrastructurii agroalimentare naționale.

Tranzacția Napolact a alarmat instituțiile românești

Surse guvernamentale din zona economică susțin că preluarea Napolact de către Bonafarm – grup controlat de familia Csányi, apropiată politic de premierul ungar Viktor Orbán – este evaluată de SRI, SIE și CEISD, organisme responsabile cu filtrarea investițiilor străine în domenii considerate sensibile.

Demersul vine după ce Consiliul Concurenței a semnalat impactul posibil asupra pieței lactatelor, în condițiile în care Napolact este unul dintre cele mai puternice branduri românești.

Solicitarea formulată de Sebastian Burduja

În declarațiile sale anterioare, Sebastian Burduja a explicat că o astfel de tranzacție nu poate fi tratată ca una obișnuită, deoarece consideră că poate avea implicații care depășesc zona economică.

16:26, 19.10.2025 • Agricultura

Florica și Nelu, românii din Birmingham care trăiesc ca acasă în Ardeal: Muncim pământul cu drag, oriunde am fi

07:12, 12.10.2025 • ECONOMIE

Cât de periculoasă e preluarea simbolului Transilvaniei, Napolact, de către o firmă din Ungaria

„O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”.

Burduja a transmis și că este necesară o analiză CEISD, împreună cu avize SRI și SIE. Solicitarea sa este corelată cu statutul Napolact: compania operează fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, cu aproximativ 400 de angajați, fiind considerată, conform Hotărârii CSAT nr. 73/2012 și Regulamentului UE 2019/452, o componentă a infrastructurii critice agroalimentare.

Consiliul Concurenței și riscul dezechilibrării pieței

Consiliul Concurenței a evaluat piața lactatelor ca fiind fragmentată, cu costuri similare între jucători. În analiza publică privind sectoarele-cheie, instituția a semnalat că o preluare de acest tip ar putea influența echilibrul competitiv, având în vedere dimensiunea financiară a grupului Bonafarm.

Raportul nu se opune explicit tranzacției, dar recomandă monitorizare strictă și o analiză detaliată.

Profilul Bonafarm și controversele privind influența politică

Grupul Bonafarm este cel mai mare conglomerat agroalimentar ungar și este controlat de Sándor Csányi, principal acționar OTP Bank și cel mai bogat cetățean al Ungariei. Relațiile sale cu Viktor Orbán sunt frecvent menționate în presa internațională.

În trecut, Csányi a fost asociat cu:

• operațiuni ale OTP Bank în Rusia, criticate de Ucraina,
• solicitarea către UEFA de a autoriza simbolul „Ungariei Mari”, cerere respinsă categoric,
• extinderea accelerată a grupurilor OTP și MOL în regiune.

Reacții politice în Ardeal

Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a transmis anterior o poziție în care explica de ce consideră necesară intervenția statului, inclusiv pentru protejarea fermierilor din Ardeal.: „Interesul național nu este negociabil”.

Datele prezentate de el arată că în fabricile Napolact se procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri români. Lăpușan avertiza că schimbările operate de un nou investitor ar putea modifica politica de aprovizionare, afectând mii de mici producători locali.

Deputatul solicita garanții ferme privind:

• menținerea procesării de lapte românesc,
• păstrarea fabricilor din Cluj și Târgu Mureș,
• evitarea eliminării fermierilor mici,
• menținerea rețetelor tradiționale și a produselor BIO.