Trecerea la ora de vară: cum îți poate afecta organismul schimbarea programului de somn

Schimbarea orei, care va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie, nu înseamnă doar seri mai luminoase și zile mai lungi, ci și o serie de adaptări pe care organismul trebuie să le facă într-un interval scurt. Specialiștii avertizează că modificarea aparent minoră a programului de somn poate influența ritmul biologic, nivelul de energie și starea generală de sănătate.

O modificare mică, efecte resimțite rapid

În noaptea în care se face trecerea la ora de vară, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ceea ce înseamnă, în practică, mai puțin timp de odihnă pentru majoritatea oamenilor. Deși pierderea unei ore de somn pare nesemnificativă, experții subliniază că organismul resimte schimbarea printr-o dereglare a ritmului circadian.

Acest mecanism intern reglează ciclul somn-veghe, secreția hormonilor și nivelul de energie. Adaptarea la noul program nu se produce instantaneu, iar revenirea la un echilibru poate dura câteva zile sau chiar mai mult. Cercetătorul Jeffrey Kelu, specializat în studiul ritmurilor circadiene la King’s College London, arată că pentru unele persoane procesul de ajustare poate dura săptămâni sau chiar luni.

Lumina prelungită, un avantaj cu efecte secundare

Trecerea la ora de vară aduce un beneficiu vizibil: mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei. Totuși, acest aspect poate influența negativ instalarea somnului.

06:30, 25.03.2026 • ACTUALITATE

Ora de vară intră în vigoare pe 29 martie. Ce se întâmplă cu circulația trenurilor

07:23, 12.03.2026 • LIFESTYLE

Ora de vară 2026: Când se schimbă ora în România și povestea fascinantă a „timpului economisit”

Expunerea la lumină în orele serii inhibă producția de melatonină, hormon esențial pentru inducerea stării de somnolență. În aceste condiții, organismul primește semnale că nu este momentul potrivit pentru odihnă, iar adormirea poate fi întârziată.

Pentru a reduce impactul schimbării, specialiștii recomandă limitarea expunerii la surse de lumină puternică înainte de culcare și amenajarea unui spațiu cât mai întunecat în dormitor.

Posibile riscuri pentru sănătate

Studiile realizate în ultimii ani arată că schimbarea sezonieră a orei poate avea consecințe asupra sănătății, în special în perioada imediat următoare. Lipsa somnului și dereglarea ritmului biologic sunt asociate cu o creștere a riscului de accidente rutiere, episoade de depresie sau probleme cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord.

Pe termen mai lung, perturbarea constantă a ritmului circadian a fost corelată cu afecțiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială sau alte boli cardiovasculare. Specialiștii atrag atenția că aceste efecte nu apar la toată populația, însă pot afecta persoanele mai sensibile la schimbările de program.

Dezbaterea europeană privind renunțarea la schimbarea orei

Schimbarea sezonieră a orei rămâne un subiect discutat intens la nivel european. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea acestui sistem, în urma unei consultări publice în care majoritatea participanților s-au pronunțat în favoarea renunțării la alternanța dintre ora de vară și cea de iarnă.

Inițiativa nu a fost însă finalizată, statele membre neajungând la un acord privind adoptarea unei ore permanente. Divergențele au vizat alegerea între menținerea orei de vară sau revenirea la ora standard.

În prezent, tot mai mulți specialiști susțin că ora de iarnă ar fi mai benefică pentru organism, în special datorită expunerii mai mari la lumină naturală în primele ore ale dimineții. Această lumină contribuie la reglarea eficientă a ceasului biologic și la menținerea unui echilibru între somn și activitățile zilnice.