Tribunalul București și manevra care îl avantajează pe Dan Șucu: multinaționalele câștigă teren, firmele românești pierd
În sălile Tribunalului București s-a jucat în aceste zile o „comedie” judecătorească, în premieră pentru justiția românească. Efectele unei hotărâri judecătorești au fost modificate artificial printr-o altă hotărâre judecătorească, doar ca să existe în România numai confederația patronală a multinaționalelor condusă de Dan Șucu, care l-a susținut pe Nicușor Dan.
Comedia judecătorească jucată în zilele de 28 și 29 octombrie 2025 la Tribunalul București a avut drept scop prelungirea ilegală a valabilității reprezentativității Confederației Patronale Concordia, unde președinte este omul de afaceri Dan Șucu, iar director general a fost Radu Burnete, actualul consilier prezidențial al lui Nicușor Dan.
Romeo Erbașu luptă în instanță să spargă monopolul patronal al susținătorilor multinaționali ai lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan, dirijați de Dan Șucu și Radu Burnete
Povestea acestei comedii judiciare este una simplă, dar cu implicații uriașe privind mediul de afaceri de la noi, în special pentru firmele care au numai capital românesc. Pe 29 octombrie 2025 a expirat valabilitatea reprezentativității la nivel național a Confederației Patronale Concordia, condusă de Dan Șucu, care reprezintă interesele multinaționalelor din România.
Practic, Dan Șucu a urmărit și urmărește ca numai Confederația Patronală Concordia să fie singurul partener patronal în dialogul tripartit guvern-patronate-sindicate, cum a fost și la elaborarea PNRR. Adică să nu mai fie nimeni care să reprezinte interesele investitorilor cu capital românesc.
Este de notorietate faptul că reprezentanții Confederației Patronale Concordia l-au susținut pe Nicușor Dan, dar și pe Elena Lasconi (vezi FOTO).
Mai mult, Concordia a fost chiar decorată de Ilie Bolojan când era președinte interimar al României (vezi FOTO), iar Dan Șucu a fost și este un susținător al lui Nicușor Dan, iar imaginile când îl aștepta pe acesta în ploaie să se instaleze la Palatul Cotroceni au devenit virale pe rețele sociale (vezi FOTO).
Astfel, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), condusă de Romeo-Cristian Erbașu, care reprezintă interesele firmelor cu capital românesc, a contestat la Tribunalul București „monopolul” de reprezentativitate patronală al Confederației Patronale Concordia. Faptul că Romeo Erbașu a contestat reprezentativitatea patronală a confederației conduse de Dan Șucu a generat un deranj uriaș la Tribunalul București și nu numai.
Tribunalul București, prin judecătoarea Cristina Lupeanu, joacă numai pentru Concordia și Dan Șucu
Pe 28 octombrie 2025, la Tribunalul București-Secția a IV-a Civilă, a avut loc ședința de judecată a cererii Confederației Patronale Concordia, de obținere a reprezentativității sale la nivel național. În dosar au fost aduse la cunoștința instanței de judecată o multitudine de neconformități și nelegalități în documentația de reprezentativitate făcută de Confederația Patronală Concordia. Acestea au fost susținute de mai multe organizații patronale care au formulat cereri de intervenție în dosar, printre care: Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Confederația Națională pentru Antreprenoriatului Feminin, Confederația UGIR și Uniunea Patronatelor din România – Business România.
Toți intervenienții au solicitat instanței să emită adrese către autoritățile statului, pentru lămurirea aspectelor invocate. Dar instanța de judecată, mai exact judecătoarea Cristina Lupeanu, a respins toate cererile de emitere de adrese care să stabilească elementele de fapt ale dosarului de reprezentativitate, pentru simplul motiv că ar fi condus la amânarea judecății cauzei și ar fi contravenit interesului Concordiei de a avea o soluție până cel târziu la 29 octombrie 2025, data limită a valabilității reprezentativității.
Ca atare, judecătoarea Cristina Lupeanu a ignorat toate dispozițiile legale invocate de toți intervenienții prezenți în ședința publică și toate obligațiile pe care judecătorul cauzei le avea pentru a asigura o soluționare corectă a cererii formulate de Concordia.
Judecătoarea Cristina Lupeanu, recuzată pentru că judecă pentru interesele …soțului
Față de respingerea automată, formală a oricărei cereri și față de indiferența judecătorului pentru a avea o situație de fapt clară, în baza căreia să analizeze cererea de acordare a reprezentativității, au fost formulate cereri de recuzare a judecătorului cauzei.
În cererile de recuzare au fost invocate atât interese personale ale judecătorului cauzei-Cristina Lupeanu, rezultate din calitatea de persoană direct interesată a soțului acesteia- Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu, consilier juridic la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, care, atenție, este membră la Concordia, dar și a modului în care au fost apărate de judecătorul cauzei interesele Confederației Concordia.
Amânare urgentă pentru o urgență cu dedicația Concordia
Astfel, judecătorul cauzei a dispus amânarea cauzei (pentru lipsa citării – motiv care nu putea fi eludat) de pe o zi pe alta, pentru a da curs solicitării reprezentantului Concordia de a soluționa cauza cât mai urgent.
Această manevră judiciară este o modalitate neobișnuită de abordare judecătorească și care nu a fost justificată de nicio urgență, în afara simplei dorințe a Confederației Concordia.
Chiar și după formularea cererilor de recuzare, judecătoarea Cristina Lupeanu a insistat să soluționeze cauza, trecând peste toate impedimentele și, mai ales, trecând peste lipsa unor elemente esențiale în analiza cererii. În lege se prevede că principala condiție de reprezentativitate la nivel național este atingerea unui număr minim de angajați, care se determină prin raportarea la numărul total de angajați din economia națională, cu excepția celor din sectorul bugetar.
Cu toate că la dosarul cauzei existau date parțiale privind numărul de angajați din economia națională, adică fără a fi luați în calcul angajații de la persoanele fizice autorizate sau de la alte forme de organizare a profesiilor liberale, judecătoare Cristina Lupeanu a refuzat să facă demersuri pentru obținerea numărului total al angajaților din economia națională.
Chiar și comunicarea faptului că au fost folosite în mod nelegal de către Concordia denumirile altor organizații patronale a rămas fără niciun răspuns din partea judecătorului cauzei, care, efectiv, a refuzat să ceară lămuriri pentru această situație.
Într-un final, judecătorul cauzei, adică Cristina Lupeanu, a ascultat toate părțile și a rămas în pronunțare, precizând că nu va pronunța o soluție în cauză decât după ce se vor fi soluționate cererile de recuzare. Dar, surprize, surprize!
Premieră incredibilă în justiția românească: Efectele unei hotărâri judecătorești au fost modificate artificial prin altă hotărâre judecătorească
Tribunalul București a constatat, în regim de urgență, adică printr-o cerere înregistrată vineri, 24 octombrie 2025, și soluționată miercuri, 29 octombrie 2025, că efectele unei hotărâri judecătorești pronunțate în 2021 se produc dincolo de termenul pentru care a fost emisă acea hotărâre.
Concret, este vorba de cererea Confederației Patronale Concordia, care a solicitat ca efectele limitate în timp la 4 ani (atât de lege, cât și de hotărârea judecătorească) ale reprezentativității sale la nivel național, constatate prin hotărâre judecătorească pronunțată în 2021, să fie prelungite. Ca atare, prelungirea efectelor a fost dispusă de Tribunalul București, prin hotărârea pronunțată, ieri, 29 octombrie 2025, până când Confederația Patronală Concordia condusă de Dan Șucu își va reglementa situația juridică a reprezentativității, pentru care există un alt proces în curs.
Astfel, Confederația Patronală Concordia a obținut, atenție, prin ordonanță președințială, chiar în ultima zi de reprezentativitate, prelungirea, fără nicio bază legală, a efectelor hotărârii anterioare de constatare a reprezentativității. Practic, s-a înregistrat o premieră în justiția românească: efectele unei hotărâri judecătorești au fost modificate artificial prin altă hotărâre judecătorească. De ce? Doar pentru ca cei de la Confederația Patronală Concordia, în frunte cu Dan Șucu, să fie singurul partener patronal în dialogul tripartit și, astfel, să nu mai fie niciun reprezentant al capitalului românesc pe scena economică și socială a Românie care să blocheze interesele multinaționalelor agreate de Nicușor Dan și Ilie Bolojan.