Judecătorul CCR Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal începând cu 9 februarie 2026, chiar înaintea ședinței decisive privind legea pensiilor magistraților.

Consecința imediată:

• CCR nu poate lua o decizie fără participarea tuturor judecătorilor care au fost prezenți la dezbateri;
• în aceste condiții, pronunțarea trebuie amânată automat pentru o dată ulterioară.

Mai exact, regulamentul CCR spune clar:

„Pronunțarea asupra cauzei va fi amânată” dacă nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri.

Cu alte cuvinte: absența unui singur judecător implicat blochează verdictul.

Cât durează concediul paternal – și cât ar putea lipsi efectiv Nea Geani

Important: aici circulă o confuzie.

Legal, concediul paternal standard este limitat

În România:

• 10 zile lucrătoare concediu paternal;
• +5 zile dacă tatăl are curs de puericultură.

Deci maxim legal:
aproximativ 2–3 săptămâni, nu ani.

Atenție la confuzia majoră: concediul paternal=concediul pentru creșterea copilului

Există două tipuri diferite:

1. Concediul paternal

• 10–15 zile lucrătoare;
• pentru naștere;
• scurt, fix.

2. Concediul pentru creșterea copilului

• până la 2 ani;
• opțional;
• complet diferit juridic.

Teoretic, și un judecător CCR ar putea solicita concediu de creștere a copilului (nu paternal), care poate dura până la 2 ani — dar în acest caz ar fi o situație excepțională, pentru că ar bloca complet activitatea Curții.

Nu există informații că Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu de creștere copil. Doar concediu paternal scurt.

Problema evidentă: CCR nu poate decide fără toți judecătorii implicați

Aici e cheia.

Sunt două reguli juridice diferite:

Regula 1 – cvorumul CCR

CCR poate delibera dacă există minimum 6 judecători.

Regula 2 – dar pronunțarea într-o cauză concretă cere toți judecătorii care au participat la dezbateri

Aceasta este regula care blochează efectiv decizia.

Este o subtilitate juridică crucială:

• Curtea poate funcționa cu 6 judecători în general;
• dar NU poate decide într-un dosar dacă lipsește un judecător care a participat la dezbaterile acelui dosar.

Consecința practică: un singur judecător poate bloca verdictul

Exact asta s-a întâmplat acum.

Decizia privind pensiile magistraților fusese deja amânată de mai multe ori, iar absența judecătorului duce la o nouă amânare.

În practică, asta înseamnă:

• Curtea nu poate finaliza deliberarea;
• procesul legislativ rămâne blocat;
• reforma nu poate intra în vigoare.

Ce NU poate face CCR legal

CCR nu poate:

• înlocui judecătorul absent;
• vota fără el dacă el a participat la dezbateri;
• decide cu alt complet.

Este o structură rigidă.

Poate un judecător CCR să stea în concediu 2 ani?

Teoretic: DA, dar doar prin concediu de creștere copil, nu paternal.

Practic: ar crea o criză constituțională majoră.

De ce?

Judecătorii CCR:

• nu au supleanți;
• sunt numiți pe mandat fix de 9 ani;
• nu pot fi înlocuiți temporar.

Deci absența prelungită ar bloca sistemul.

Concluzia reală — și foarte importantă

Situația actuală nu este ilegală.
Este perfect legală.

Dar creează un efect instituțional extrem de puternic:

un singur judecător poate amâna o decizie critică a statului.

Nu pentru că ar avea un „drept special”, ci pentru că structura CCR este rigidă și depinde de completul exact care a dezbătut cauza.

Concluzia brutală, juridic vorbind

Problema nu este concediul paternal.

Problema este arhitectura CCR.

CCR nu este concepută pentru flexibilitate. Este concepută pentru control și stabilitate procedurală.

Iar uneori, stabilitatea procedurală înseamnă paralizie instituțională.

La ce alte trucuri ar mai putea recurge judecătorii CCR care blochează decizia pe pensiile magistraților?

Strict juridic, judecătorii CCR nu pot „inventa” concedii arbitrar ca să blocheze deciziile, dar există câteva mecanisme procedurale perfect legale care, folosite strategic, pot întârzia pronunțarea. Nu sunt trucuri ilegale. Sunt vulnerabilități structurale ale sistemului.

Fără romantism și fără conspiraționism:

1. amânarea deliberată a pronunțării („amânare pentru deliberare”)

Acesta este cel mai simplu și cel mai frecvent instrument.

CCR poate decide:

• să amâne pronunțarea cu o săptămână;
• apoi din nou;
• și din nou.

Nu există un număr maxim strict de amânări.

Motivul oficial: „necesitatea aprofundării deliberării”.

Acest mecanism a fost folosit de zeci de ori în cazuri sensibile.

Este perfect legal și complet imposibil de contestat.

2. cererea de completare a dosarului

Judecătorii pot solicita:

• puncte de vedere suplimentare;
• documente noi;
• clarificări de la Parlament;
• clarificări de la Guvern;
• opinii juridice.

Fiecare astfel de solicitare poate adăuga săptămâni sau luni.

3. absența motivată a unui judecător (concediu, boală, indisponibilitate)

Aici intră concediul paternal, dar și:

• concediu medical;
• concediu legal;
• situații personale.

Dacă judecătorul a participat la dezbateri, lipsa lui poate bloca pronunțarea.

Nu există obligația legală de a reveni imediat.

Acesta este un efect colateral al statutului constituțional special.

4. invocarea conflictelor juridice sau procedurale

Judecătorii pot decide că:

• există o problemă procedurală;
• există o chestiune preliminară care trebuie clarificată;
• trebuie analizat un alt dosar conex.

Acest lucru poate reseta practic calendarul.

5. redactarea extrem de lentă a deciziei

Chiar după vot, decizia trebuie redactată.

Această redactare poate dura:

• săptămâni;
• uneori luni.

Fără redactare, decizia nu produce efecte.

Este una dintre cele mai puțin vizibile, dar cele mai eficiente metode de întârziere.

6. solicitarea reluării deliberării

În cazuri excepționale, judecătorii pot decide că deliberarea trebuie reluată.

Acest lucru poate prelungi procesul semnificativ.

Ce NU pot face legal

Nu pot:

• delega votul;
• fi înlocuiți temporar;
• fi obligați să voteze până la o anumită dată;
• fi sancționați pentru ritmul deliberării.

CCR este o instituție complet independentă.

Realitatea dură: CCR funcționează fără presiune temporală

Nu există termen legal strict pentru pronunțare.

Curtea poate decide:

• rapid;
• sau foarte lent.

Ambele sunt legale.

Pot intra „pe rând” în concedii?

Teoretic: da.

Practic: ar crea o criză instituțională majoră și ar deveni evident ca blocaj deliberat.

Dar din punct de vedere juridic, nu există mecanism rapid de forțare a participării.

Mandatul judecătorilor CCR este protejat tocmai pentru a evita presiunea politică.

Această protecție poate deveni, în situații tensionate, o sursă de blocaj.

Cel mai eficient instrument nu este concediul.

Este amânarea procedurală repetată.

Este complet legală, invizibilă și imposibil de contestat.

CCR controlează propriul calendar. Și manțocăriile ”celor patru” sunt dublate și de eforturile permanente ale ÎCCJ de a sabota cu orice preț această decizie crucială. 

Și nimeni nu poate interveni în mod legitim.

Noi zicem că ar putea apela și la câteva trucuri mai vechi

Să-și pună, pe rând, câte un picior în ghips. Trei luni… ori patru judecători fragili… mai câștigă un an.

Să se lase capturați, pe rând, de milițiile yemenite, somaleze, mă rog, ce se găsește…. răscumpărare… chestii de mare profit în audiențe tv… șase luni… ori patru… se mai amână doi ani. Dar sacrificiul personal e imens aici.

Să fumeze, pe rând, marijuana în curtea școlii… să-i prindă directoarea și să-i exmatriculeze… șase luni… ori patru judecători infantili, iar doi ani.

Și, la urma urmelor, de ce nu? La cum se desfășoară acest război cu final cunoscut, e posibil orice.