Trump și Musk: destrămarea accelerată a unei prietenii toxice

Pe vremuri, erau de nedespărțit. Elon Musk – geniul absolut al tehnologiei, „vizionarul” care promitea colonii pe Marte și inteligență artificială cu suflet – era considerat de Donald Trump drept un aliat cheie în „eficientizarea guvernului federal”. Erau ca doi băieți mari, plini de idei, glume proaste și ambiții mesianice, care își jucau domino-ul geopolitic în Biroul Oval.

De la ketamină la Casa Albă și înapoi: o comedie amară cu substanțe interzise, putere și un final de telenovelă geopolitică

Azi? Relația s-a volatilizat într-un nor de praf… și nu doar la figurat. Pentru că la mijloc nu e doar putere, ci și o listă halucinantă de substanțe interzise, consumate cu o nonșalanță care face să pălească orice film despre Silicon Valley.

„Sper că nu se droga chiar în Casa Albă…”

Luni, întrebat dacă știe dacă Elon Musk a consumat droguri chiar în interiorul Casei Albe, Trump a răspuns cu o sinceritate nefiltrată:

„Chiar nu știu. Nu cred. Sper că nu.”

Această replică scurtă e, de fapt, cea mai lungă reflecție publică a fostului președinte despre scandalul narcotic care îl implică pe fostul său prieten devenit dușman. O frază care sună mai degrabă a „vreau să mă delimitez, dar fără să mă pun rău cu votanții tăi din Nevada.”

Dar haideți să nu ne grăbim cu interpretările. Să urmărim firul alb (sau galben, sau roz, în funcție de pastilă).

Ce conținea, de fapt, „cutiuța cu medicamente” a lui Musk?

Conform unei anchete detaliate, Elon Musk purta cu el o casetă farmaceutică personalizată, un fel de „trusă de prim-ajutor psihedelic”, care conținea:

• Ketamină – în cantități atât de mari încât i-ar fi afectat vezica urinară
• Adderall – stimulent amfetaminic, prescris de obicei pentru ADHD
• Ecstasy – pentru serile când Marte părea prea departe
• Ciuperci halucinogene – pentru când vrei să rezolvi ecuații cuantice cu sufletul
• Cocaină și LSD – probabil în rotație, pentru că trebuie și diversitate în meniu

Ceea ce ridică o întrebare simplă, dar esențială: în ce stare era Elon Musk atunci când ținea conferințe alături de Trump? Sau mai grav – când decidea direcțiile SpaceX, Neuralink sau… politica fiscală a SUA?

De la „Fantastic!” la „Săracul de el…”

La final de mai, când au apărut primele informații în presa de referință, Trump părea total relaxat:

„Nu mă deranjează nimic la Elon. Cred că e fantastic.”

A urmat un eveniment oficial în care cei doi au fost prezenți la Casa Albă. Musk, vizibil iritat, a dat vina pe presă și a spus că totul e o minciună a New York Times. Cu Trump lângă el, și-a permis chiar aroganța supremă:

„Hai să trecem mai departe.”

Doar că nu au trecut.

Scandalul, ruptura și halucinația geopolitică

După ce a fost numit „angajat special al guvernului” cu misiunea de a „eficientiza administrația”, Musk a început să se comporte… ciudat. Mai ciudat decât de obicei. A criticat bugetul propus de Trump, apoi a demisionat brusc. Trump s-a enervat și a amenințat că îi va tăia contractele guvernamentale de la SpaceX.

Răspunsul lui Musk? Un delir cosmic:

• A declarat că îl va „tăia” pe Trump de la accesul NASA
• A cerut public impeachment-ul președintelui
• A afirmat că Trump e implicat în fișierele secrete ale cazului Epstein

Ultima propoziție e atât de absurdă încât nici HBO n-ar ști cum să o dramatizeze fără să pară o parodie.

O prietenie toxică, spălată cu pastile

Această cădere liberă a relației Trump–Musk are toate ingredientele unei tragedii moderne: ambiții megalomane, droguri de laborator, trădări politice, orgolii masculine și un amestec letal de realitate și halucinație.

Iar în centrul său: doi oameni incapabili să spună „gata”. Trump – orbit de imaginea de „mare negociator”, Musk – prins între geniul real și narcisismul farmaceutic.

Cuvinte de adio, cu zâmbetul pe buze

„Nu mă gândesc la Elon”, a spus Trump zilele trecute, cu un aer de sfânt rănit.

„Are o problemă, săracul băiat are o problemă.”

Apoi, într-un moment rar de ipocrizie cordială, a adăugat:

„Îi doresc tot binele. Chiar foarte mult bine.”

Cum zice românul: îi doresc sănătate… dar dacă-l calcă trenul, e vina lui.

Dacă delirează tehnologia, statul face febră

Acest episod spune ceva profund despre vremea în care trăim. Într-un prezent în care miliardarii dictează politica, iar președinții vor să pară „băieți de gașcă”, e de-ajuns o cutiuță cu droguri pentru a da peste cap guvernul unei superputeri.

Poate că Trump chiar nu știe dacă Musk se droga în Casa Albă. Dar poate că și știe. Poate că râdea cu el, poate că îl credea „geniu neînțeles”.

Dar un lucru e clar: nicio putere nu e invincibilă atunci când e drogată cu propriile iluzii.

Și nicio prietenie nu e de nezdruncinat, atunci când în cutiuță nu mai e doar Adderall… ci și un ego care nu mai încape în atmosferă.