Turismul a rămas iar Cenușăreasa Guvernului

Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu cuprinde 122 de pagini, dar, surprinzător, domeniul considerat ca fiind adevăratul ambasador și vehicul de imagine al oricărei țări din lume este tratat ca o „Cenușăreasă”. Este vorba de turism. Din cele 122 de pagini ale programului de guvernare 2026-2028, capitolului „turism și ospitalitate” îi sunt rezervate, atenție, doar 21 de rânduri pentru două direcții prioritare pentru următorii doi ani.

Prima direcție turistică pe care vrea să o implementeze cabinetul Luca Niculescu până în 2028 se referă la „Turism balnear, promovare multianuală și digitalizarea turismului”. Practic, cabinetul Nculescu vrea să modernizeze „infrastructura stațiunilor balneare din fonduri europene 2021–2027, cu prioritate pentru stațiunile cu potențial ridicat și bază de tratament degradată”, și să dezvolte „un produs integrat de turism balnear și de sănătate, promovat pe piețele din Europa Centrală și de Vest”.

Totodată se dorește trecerea „de la bugete anuale fragmentate la un program multianual de promovare (2027–2030), stabilit împreună cu mediul asociativ și aliniat Strategiei naționale pentru dezvoltarea turismului 2025–2035, cu un buget care crește gradual spre 40–50 mil. euro pe an, în limita spațiului fiscal.” În plus, se vrea finalizarea Organizațiilor de Management al Destinației, sprijinirea „certificării ecoturistice și agroturistice”, digitalizarea „clasificării turistice”, soluționarea „cererilor în maximum 30 de zile”, introducerea „evidenței digitale a circulației turistice, interconectată cu Poliția de Frontieră și INS, și transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1028 privind închirierile pe termen scurt”.

A doua țintă turistică a guvernului Luca Niculescu vizează „promovarea internațională multianuală, ecoturism și evidența digitală a circulației turistice”. Se propune trecerea „de la bugete anuale fragmentate la un program multianual de promovare (2027–2030), stabilit împreună cu mediul asociativ și aliniat Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035”. Adică, „Bugetul crește gradual spre nivelul recomandat de industrie (40–50 mil. euro pe an), în limita spațiului fiscal. Finalizăm Organizațiile de Management al Destinației la toate nivelurile și sprijinim certificarea ecoturistică și agroturistică. Introducem evidența digitală integrată a circulației turistice, interconectată cu Poliția de Frontieră și INS. Responsabili: MEDAT, MAI”.

Practic, prin includerea doar a acestor două măsuri pentru „turism și ospitalitate” în programul de guvernare, noul cabinet Luca Niculescu demonstrează că turismul nu reprezintă o prioritate economică pentru România și nici nu este luat în calcul ca unul dintre cei mai importanți vectori de  promovarea a imaginii țării noastre în străinătate.

Astfel, noul premier desemnat Luca Niculescu calcă serios, pas cu pas, pe urma foștilor premieri Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu care au tratat turismul ca pe o „Cenușăreasă” a Guvernului. Foștii și viitorii guvernanți n-au înțeles că turismul este unul dintre cele mai puternice instrumente de construcție și promovare a imaginii unei țări, find chiar principalul ambasador de imagine al unui stat, funcționând ca o adevărată „carte de vizită” care-și propune să  promoveze  cultura, valorile, istoria și ospitalitatea pe scena internațională. Fiecare turist mulțumit devine un ambasador neoficial al locației pe care a vizitat-o din țara respectivă.

Astfel, prin recenzii, fotografii pe rețelele sociale și povești transmise prietenilor, aceștia generează o publicitate gratuită, dar extrem de valoroasă pentru destinația vizitată. Mai mult, politicienii de la noi n-au înțeles, nici în al doisprezecelea ceas, că turismul transformă patrimoniul cultural, natural și balnear în putere de influență globală. Prin gastronomie, tradiții și peisaje, o țară își construiește o reputație turistică puternică, dincolo de canalele diplomatice oficiale. Dar, din păcate, turismul a fost și rămâne de peste 20 de ani o Cenușăreasă a Guvernului!