TVA redus la curent pentru românii cu venituri mici. Cum ar putea fi aleși beneficiarii

Guvernul analizează o reducere a TVA la energia electrică destinată consumatorilor vulnerabili, o măsură care ar putea duce la facturi mai mici pentru românii cu venituri reduse. Beneficiarii ar fi selectați în funcție de veniturile actuale ale familiei, după un mecanism similar celui folosit pentru voucherele de 50 de lei acordate după eliminarea plafonării, însă criteriile finale nu au fost încă făcute publice.

TVA redus pentru consumatorii vulnerabili

Propunerea vine într-un context în care prețurile la electricitate din România au atins niveluri foarte ridicate. Executivul analizează o măsură care să sprijine persoanele încadrate ca fiind vulnerabile, pe fondul dificultăților din sectorul energetic și al costurilor tot mai mari.

Dacă măsura va fi aprobată, beneficiarii vor fi selectați în baza venitului actual al familiei. Pentru gazele naturale, protecția consumatorilor casnici ar urma să fie asigurată prin prețuri reglementate.

Cine ar putea primi facilitatea

Consumatorii vulnerabili sunt împărțiți în patru categorii, în funcție de venituri, vârstă, starea de sănătate sau izolare. După scoaterea plafonării de la 1 iulie 2025, statul a oferit vouchere de 50 de lei, folosite exclusiv pentru plata facturilor la curent, într-un program care a vizat aproximativ 2,1 milioane de gospodării.

În schema anterioară, ajutorul a fost destinat persoanelor care locuiesc singure și au venit net lunar de maximum 1.940 de lei, precum și familiilor cu venit net de maximum 1.784 de lei pe membru. Aceste praguri nu reprezintă însă criteriile finale pentru eventuala reducere a TVA, care nu au fost încă anunțate.

Ministerul Energiei pregătește măsuri

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Marius Poșa, a explicat că scumpirile din România urmează tendințele pieței europene, într-un context de dezechilibru important între cerere și oferta de energie. Ministerul lucrează la un pachet de măsuri menite să reducă costurile suportate de consumatori.

Pentru a compensa producția insuficientă, autoritățile speră la repornirea unei unități de la Cernavodă în noiembrie. Totodată, termocentrala de la Rovinari a fost repornită pentru a acoperi o parte din energia pierdută la Turceni, deși oficialul a recunoscut problemele legate de stocurile de cărbune.

Presiunea asupra sistemului se vede în importuri: marți dimineață, România a adus din exterior peste 2.000 MW, întrucât producția internă nu a acoperit consumul. În anumite intervale, energia tranzacționată pe piața spot a fost cea mai scumpă din Europa, iar unele oferte de furnizare au crescut cu până la 30%.

Producția scade pe mai multe surse

Debitul redus al Dunării a dus la oprirea capacităților de la Centrala Nucleară Cernavodă, iar prognozele Transelectrica indică posibilitatea ca niciunul dintre cele două reactoare oprite să nu fie repornit în noiembrie.

Hidrocentralele sunt și ele afectate de debitele scăzute și de nivelul redus al lacurilor de acumulare, inclusiv la Porțile de Fier. Fotovoltaicele pot produce în prezent maximum aproximativ 2.000 MW, cu o scădere așteptată în noiembrie, în timp ce eolienele ar putea livra între 800 și 1.200 MW în prima săptămână a lunii.

Astfel, sistemul depinde tot mai mult de gaze și cărbune, surse mai scumpe. Termocentralele pe cărbune ar putea asigura maximum 1.200 MW pe termen scurt, respectiv aproximativ 900 MW cu rezervele actuale de combustibil, iar Grupul 5 de la Turceni, singura unitate operațională a Complexului Energetic Oltenia, s-a oprit marți dimineață din cauza unei defecțiuni.

Gazele nu reprezintă o soluție ieftină: prețurile pe piețele din România și Europa au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani, iar deficitul intern este acoperit prin importuri costisitoare.