Ucraina atacă dur Rusia. Belgorod, în beznă după bombardamente

Sirenele și exploziile au spart liniștea nopții în Belgorod, un oraș rus aflat la doar câteva zeci de kilometri de granița cu Ucraina. Autoritățile locale vorbesc despre „daune grave” provocate de bombardamentele nocturne, într-un moment în care, paradoxal, la mii de kilometri distanță, diplomații discută despre pace, schimburi de prizonieri și reluarea dialogului militar la nivel înalt.

Bombardamente nocturne asupra orașului Belgorod

Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a declarat vineri dimineață că atacurile au vizat orașul civil, provocând pagube importante infrastructurii. Într-un videoclip postat pe Telegram, filmat aproape în întuneric complet, acesta a anunțat convocarea unei ședințe de urgență a autorităților locale.

„Din păcate, nu vă pot spune bună seara, dragi prieteni. Inamicul a bombardat orașul civil Belgorod. Toată lumea știe că nu avem ținte militare. Au fost provocate pagube grave. Am ieșit să mă uit în jur”, a spus Gladkov, subliniind caracterul neașteptat și intens al atacului.

Belgorod este situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Ucraina și a fost vizat în mod repetat de atacuri de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.

10:01 • ACTUALITATE

Alertă de securitate în spațiu: Rusia interceptează sateliții europeni și ar putea provoca prăbușirea lor

17:03, 02.02.2026 • Internațional

Avion de antrenament prăbușit în Rusia: cei trei pasageri au murit

Orașe în beznă și infrastructură afectată

Potrivit canalului neoficial rus de Telegram Mash, care susține că are surse în serviciile de securitate, rachetele au lovit mai multe zone ale orașului, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în unele cartiere. Locuitorii au relatat că au rămas fără curent în toiul nopții, în timp ce echipele de intervenție au fost trimise pe teren pentru evaluarea pagubelor.

Autoritățile locale nu au oferit un bilanț oficial al victimelor sau al clădirilor afectate, însă au transmis că situația este monitorizată permanent și că prioritățile sunt restabilirea utilităților și securizarea zonelor lovite.

Belgorod, o țintă recurentă după 2022

Forțele ucrainene au atacat în mod regulat Belgorodul și alte localități din regiune de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. De-a lungul timpului, Moscova a acuzat Kievul de lovirea unor obiective civile, în timp ce Ucraina a susținut că acțiunile sale vizează infrastructura utilizată pentru susținerea operațiunilor militare ruse.

Regiunea Belgorod a devenit una dintre cele mai expuse zone ale Rusiei, din cauza apropierii de linia frontului și a intensificării confruntărilor transfrontaliere.

Negocieri tensionate la Abu Dhabi

În paralel cu atacurile, la Abu Dhabi s-au desfășurat timp de două zile negocieri de pace între Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite. Potrivit agenției Reuters, discuțiile s-au încheiat fără un anunț concret privind un armistițiu, însă au fost semnalate unele progrese pe plan diplomatic.

Delegațiile au ajuns la un acord privind un schimb de prizonieri, iar Statele Unite și Rusia au acceptat să reia dialogul militar la nivel înalt, suspendat din 2021, cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Comandamentul European al Statelor Unite a confirmat că Washingtonul și Moscova au convenit să restabilească un canal de comunicare militară la nivel înalt. Decizia a fost luată în urma întâlnirilor dintre generalul Alexus Grynkewich, șeful Comandamentului European al SUA și comandant suprem al NATO în Europa, și înalți oficiali militari ruși și ucraineni.

Potrivit comunicatului, acest canal „va asigura un contact constant între cele două armate, pe măsură ce părțile continuă să lucreze pentru o pace durabilă”.

Schimb de prizonieri după luni de blocaj

Unul dintre rezultatele concrete ale negocierilor de la Abu Dhabi a fost acordul privind schimbul de prizonieri. Rusia și Ucraina au schimbat câte 157 de prizonieri de război, potrivit agenției ruse RIA Novosti, citată de Reuters. În cadrul schimbului, trei civili din regiunea rusă Kursk au fost returnați în Rusia.

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat că delegațiile celor trei țări au convenit asupra schimbului a 314 prizonieri, primul de acest fel în ultimele cinci luni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat schimbul de prizonieri într-o postare pe platforma X, afirmând că „Ucraina își aduce oamenii acasă”. Potrivit acestuia, printre cei eliberați se numără militari din Forțele Armate, Garda Națională și Serviciul de Pază de Frontieră, dar și civili aflați în captivitate încă din 2022.

Zelenski a subliniat că negocierile trilaterale vor continua și că autoritățile de la Kiev lucrează „la fiecare nume”, pentru ca toate familiile să își poată revedea rudele.

Declarații dure și poziții ireconciliabile

În timp ce discuțiile diplomatice continuă, pozițiile de fond rămân divergente. Emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat că există „o evoluție pozitivă” în negocieri, acuzând însă state europene, în special Marea Britanie, că încearcă să interfereze cu procesul de pace.

De cealaltă parte, administrația americană face presiuni asupra ambelor tabere pentru a ajunge la un compromis, însă cererile Moscovei privind retragerea trupelor ucrainene din anumite teritorii și statutul centralei nucleare de la Zaporojie rămân puncte sensibile.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că forțele ruse vor continua luptele până când Kievul va lua „decizii” care să ducă la încheierea războiului.

În prezent, Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, iar sondajele indică faptul că majoritatea ucrainenilor se opun oricărui acord care ar presupune cedări teritoriale suplimentare.