Ultima formulă: noua Lege a salarizării, desfăcută bucată cu bucată. Cine primește bani și cine rămâne cu salariul înghețat

Ultima variantă a Legii salarizării încearcă să împace trei lucruri greu de pus în aceeași ecuație: inechitățile acumulate în sistemul public, revendicările din Sănătate și Educație și limitele unui buget care nu mai poate finanța orice promisiune. Salariile nu ar trebui să scadă la intrarea în vigoare a legii. Pentru unii angajați, însă, ele vor putea rămâne înghețate ani întregi.

Deocamdată avem un proiect, nu o lege

Documentul aflat în circulație reprezintă o variantă avansată, rezultată din negocierile purtate de ministerele Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății cu sindicatele și partidele.

Proiectul nu a fost încă adoptat de Guvern și nici trimis Parlamentului.

Prevederile sale se mai pot modifica.

Graba este explicabilă.

Reforma salarizării reprezintă un jalon PNRR, iar miza financiară invocată de autorități este de aproximativ 770 de milioane de euro.

Trei probleme trebuie rezolvate din aceiași bani

Guvernul încearcă să salveze simultan:

• reforma promisă Comisiei Europene;
• pacea socială din Sănătate și Educație;
• echilibrul unui buget cu un deficit foarte mare.

De aici provin aproape toate modificările introduse în ultima variantă.

Valoarea de referință scade la 4.000 de lei

Salariul de bază va fi calculat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință.

Aceasta scade de la 4.100 de lei, cât apărea în variantele anterioare, la 4.000 de lei brut.

La un coeficient 4, salariul rezultat coboară de la 16.400 la 16.000 de lei.

La coeficientul maxim 8, diferența față de proiectul precedent ajunge la 800 de lei brut.

Majoritatea coeficienților au rămas neschimbați

O analiză comparativă a grilelor arată că 86,6% dintre coeficienți au rămas la același nivel.

Alți 287 au fost majorați, iar 111 au fost reduși.

Pentru funcțiile al căror coeficient nu s-a schimbat, diminuarea valorii de referință produce automat o scădere de 2,44% față de proiectul anterior. Mediafax

Noua variantă nu este, așadar, mai generoasă cu toată lumea.

Guvernul reduce valoarea generală de calcul și redistribuie o parte dintre bani către domeniile considerate prioritare.

De ce a fost micșorată valoarea de referință

Motivul este bugetar.

Aplicarea grilelor inițiale ar fi produs o creștere prea mare a cheltuielilor de personal.

Guvernul încearcă să păstreze reforma într-o anvelopă suportabilă, fără să majoreze și mai mult deficitul.

Proiectul introduce și o frână automată:

cheltuielile de personal nu vor putea crește anual într-un ritm mai rapid decât PIB-ul nominal.

Economia va dicta majorările

Valoarea de referință va fi stabilită anual prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministerelor Muncii și Finanțelor.

Dacă prognoza economică se înrăutățește în timpul anului, valoarea deja stabilită nu va fi redusă. Ea nu va putea fi nici mai mică decât în anul precedent.

Este un mecanism de protecție, dar și unul de control:

salariile nu scad în timpul anului, însă nici nu mai pot crește fără legătură cu economia și încasările statului.

Salariile nu scad imediat

Dacă noua grilă produce un salariu mai mic decât venitul din noiembrie 2026, angajatul va primi o „diferență salarială tranzitorie”.

De exemplu, dacă un bugetar primește 10.000 de lei brut, iar noua grilă îi stabilește 9.200 de lei, va încasa:

• 9.200 de lei – salariul din noua grilă;
• 800 de lei – diferența tranzitorie;
• 10.000 de lei – venitul total protejat.

Formal, salariul nu scade.

Diferența tranzitorie nu este o mărire

Cei 800 de lei nu devin o majorare permanentă. Diferența va fi absorbită treptat de creșterile viitoare.

Dacă salariul din grilă urcă de la 9.200 la 9.500 de lei, compensația scade de la 800 la 500 de lei. Venitul total rămâne 10.000 de lei.

Dacă salariul ajunge la 9.800 de lei, diferența scade la 200 de lei. Angajatul încasează tot 10.000 de lei.

Abia după ce salariul din grilă depășește pragul protejat apare o majorare efectivă.

Salariul nu este tăiat. Este înghețat

Guvernul poate spune corect că nu reduce veniturile.

Angajatul poate spune, la fel de corect, că nu va simți următoarele creșteri salariale.

Aceștia sunt „perdanții care nu pierd”: nu li se ia nimic în prima zi, dar pot rămâne ani întregi la același venit.

Potrivit simulărilor proiectului, aproximativ o treime dintre pozițiile analizate ar putea avea nevoie de această protecție.

Protecția depinde de funcție

Diferența tranzitorie se acordă cât timp angajatul ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții.

O promovare, o reîncadrare sau schimbarea condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație.

Proiectul încearcă să acopere și funcțiile similare sau personalul nou-angajat, dar păstrează condiția îndeplinirii acelorași criterii profesionale.

Nu este protejat orice ban intrat în noiembrie

Din venitul de referință sunt eliminate:

• drepturile pentru proiecte europene;
• majorările pentru gestionarea fondurilor europene;
• stimulentele financiare temporare;
• anumite sporuri speciale;
• plățile efectuate în noiembrie pentru munca din lunile anterioare.

Promisiunea „niciun venit nu scade” se referă, prin urmare, la salariul permanent recunoscut de lege, nu neapărat la suma exactă intrată în cont în noiembrie.

Sporurile sunt plafonate la 20%

Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din fondul salariilor de bază.

Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite.

Limita de 20% nu se aplică fiecărui angajat

Un salariat poate primi un spor de 40%, 50% sau chiar 55%, dacă lucrează în condiții deosebit de periculoase și anexa domeniului permite acest lucru.

Limita de 20% se verifică asupra întregii anvelope salariale gestionate de ordonator, nu asupra fiecărui fluturaș de salariu.

Această diferență explică de ce plafonul general poate coexista cu sporurile speciale din Sănătate.

Guvernul încearcă să închidă „sportul național” al sporurilor

Actualul sistem a folosit sporurile pentru a repara salarii de bază prost construite.

Din 151 de sporuri identificate, proiectul inițial elimina 87. Ministrul Muncii a descris situația drept un „sport național”.

Două persoane cu funcții asemănătoare au ajuns să primească venituri foarte diferite în funcție de instituție, regulament și inventivitatea conducerii.

Plafonul de 20% încearcă să mute greutatea salarizării de la sporuri spre salariul de bază.

Sănătatea primește un mecanism special

În unitățile sanitare, plafonul se calculează la nivelul ordonatorului principal, indiferent de sursa de finanțare.

Dacă o anumită sursă nu poate acoperi sporurile care depășesc plafonul, diferența va putea fi asigurată prin transferuri din bugetul ordonatorului.

Măsura împiedică apariția unor sporuri diferite doar pentru că banii provin din surse diferite.

Banii suplimentari vin din FNUASS

Creșterile salariale din unitățile sanitare aflate în contract cu casele de sănătate vor fi finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Spitalele nu ar trebui, astfel, să plătească noile salarii reducând banii pentru medicamente, materiale, utilități sau servicii medicale.

Aceasta este una dintre modificările tehnice cu cel mai important efect practic.

Sporuri mai mari în ATI și UPU

Personalul din ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională, precum și cel implicat în transplant, va putea primi sporuri între 40% și 55%.

În proiectul anterior, limita maximă pentru aceste categorii era de 30%.

Pentru angajații din TBC, psihiatrie, oncologie, ambulanță, blocuri operatorii sau unități pentru arși, sporurile pot ajunge la 50%.

Riscul real este plătit separat

Proiectul introduce și factori suplimentari de majorare a coeficienților:

• minimum 8% pentru ATI, UPU, ambulanță, anatomie patologică și medicină legală;
• minimum 6% pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant și bloc operator.

Modificarea a apărut deoarece proiectul precedent nivela excesiv sistemul și risca să dezavantajeze tocmai locurile de muncă cele mai dificile.

Weekendurile și sărbătorile vor fi plătite mai bine

Munca prestată în programul normal, dar în weekend sau în zilele de sărbătoare legală, va avea un tarif orar majorat cu 40%.

Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal, în zilele libere, vor primi o majorare de 30%.

Garda la domiciliu va fi remunerată cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază.

Guvernul nu a acceptat majorarea de 100%

Ministerul Sănătății ceruse o creștere de 100% pentru gărzile și activitatea din zilele libere.

Argumentul era că majorarea de numai 10% prevăzută inițial nu reflecta responsabilitatea și sacrificiile personalului.

Executivul nu a mers până la 100%, dar a crescut compensațiile. Este un compromis între realitatea din spitale și realitatea din trezorerie.

Spitalele sunt împărțite în șase categorii

Proiectul diferențiază salariile și în funcție de tipul unității.

Instituțiile vor fi clasificate în șase categorii, de la spitalele universitare și marile unități care tratează cazuri complexe până la ambulatorii și cabinete de medicină școlară.

Între două categorii succesive ar urma să existe o diferență de cel puțin 3% a coeficienților.

Cazurile mai grele aduc salarii mai mari

Motivația este complexitatea diferită a muncii.

Un spital universitar care preia urgențe majore și pacienți din mai multe județe nu poate fi tratat salarial identic cu o unitate mică.

Există însă și un risc: profesioniștii pot fi atrași și mai puternic spre centrele mari, în timp ce spitalele mici rămân fără personal.

Educația primește o grilă refăcută

După greva din 2023, Guvernul a promis că salariul profesorului debutant va ajunge la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Costul aplicării integrale în 2027 a fost considerat prea mare. Soluția discutată acum este majorarea grilei și atingerea obiectivului începând din 2028.

Nu este respectarea la termen a promisiunii. Este o reeșalonare menită să obțină acordul sindicatelor fără să arunce în aer bugetul anului viitor.

Plata cu ora aproape se dublează

Plata cu ora ar urma să fie aproape dublată.

După reducerea tarifului, orele suplimentare nu mai erau atractive, iar unele școli riscau să nu găsească profesori pentru disciplinele deficitare.

Modificarea nu reprezintă un bonus gratuit, ci repararea unui mecanism devenit nefuncțional.

Dirigenția va fi plătită diferențiat

Indemnizația de dirigenție va varia între 10% și 20%, în funcție de responsabilități.

Și această modificare provine din negocierile cu sectorul Educației.

Guvernul încearcă să plătească diferențiat activități care până acum erau tratate aproape identic, deși volumul de muncă putea fi foarte diferit. Digi24

Cele 12 grade salariale rămân

Proiectul păstrează structura cu 12 grade și intervalele de coeficienți.

Funcțiile vor fi ierarhizate în funcție de pregătire, complexitate, importanța activității și nivelul de răspundere.

Principiile enunțate sunt corecte: salariu egal pentru muncă de valoare egală, nediscriminare, performanță, transparență și sustenabilitate.

Proba adevărată va fi așezarea concretă a profesiilor în grilă.

Ministerul Finanțelor primește frâna de mână

Orice act ulterior care majorează cheltuielile salariale va trebui să conțină o declarație de impact financiar și să primească avizele ministerelor Muncii și Finanțelor.

În fiecare lună iunie, Ministerul Finanțelor va publica un raport privind evoluția cheltuielilor de personal și efectele aplicării legii.

Teoretic, majorările nu vor mai putea fi promise în campanie și trimise apoi contabililor statului cu ordinul de a găsi banii prin sertare.

Cine câștigă din noua variantă

Câștigă în principal funcțiile ale căror coeficiente au fost majorate și angajații din zonele prioritare ale Sănătății și Educației.

Vor fi plătite mai bine condițiile periculoase, gărzile, munca în zilele libere, anumite responsabilități medicale și plata cu ora în școli.

Este o redistribuire selectivă, nu o creștere generală.

Cine nu pierde, dar nici nu câștigă

Angajații pentru care noua grilă produce un salariu inferior celui din noiembrie 2026 vor primi diferența tranzitorie.

Venitul lor nu va scădea imediat. Următoarele creșteri vor fi însă absorbite de această diferență, până la dispariția ei.

Salariul nu este tăiat. Este pus la conservat.

Adevărata explicație a tuturor schimbărilor

Guvernul mută bani spre Educație și Sănătate deoarece acolo s-au acumulat cele mai periculoase dezechilibre și cea mai puternică opoziție sindicală.

În același timp:

• reduce valoarea generală de referință;
• limitează anvelopa sporurilor;
• leagă majorările de evoluția economiei;
• transformă unele creșteri viitoare în absorbția diferenței tranzitorii;
• pune orice nouă cheltuială sub controlul Ministerului Finanțelor.

Noua Lege a salarizării nu este, prin urmare, o lege a măririlor pentru toată lumea.

Este o reașezare cu beneficiari, compensați și salarii înghețate elegant sub o denumire tehnică.

Formula „niciun salariu nu scade” poate fi adevărată.

Dar nu spune tot adevărul.

Pentru o parte dintre bugetari, salariul nu va coborî. Va rămâne pe loc și va aștepta ani întregi ca noua grilă să-l ajungă din urmă.