Ultimatum la Palatul Victoria: Ilie Bolojan anunță revocări dacă România pierde bani din PNRR

Guvernul intră în linie dreaptă cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Ilie Bolojan transmite un avertisment ferm miniștrilor și secretarilor de stat implicați în gestionarea fondurilor europene: întârzierile nu vor mai fi tolerate, iar pierderea banilor europeni va atrage consecințe politice directe. Termenul-limită indicat pentru accelerarea reformelor și investițiilor este 31 august.

Ilie Bolojan anunță măsuri dure

În cadrul unui comitet interministerial în care a fost analizat stadiul implementării PNRR, premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să urgenteze atât reformele asumate, cât și plata facturilor aferente lucrărilor deja efectuate în proiectele finanțate prin PNRR.

Șeful Executivului a precizat că neîndeplinirea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene va avea consecințe clare la nivel politic și administrativ.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat Ilie Bolojan.

18:52, 19.02.2026 • Finanțe

Decizia CCR privind pensiile speciale, un mare plus. Ieftinește împrumuturile României

Mesajul premierului indică faptul că eventualele pierderi de fonduri europene nu vor rămâne fără urmări la nivelul conducerii ministerelor coordonatoare.

Restanțe la cererile de plată 3 și 4

În cadrul reuniunii au fost analizate întârzierile privind cererile de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, dar și pregătirea cererilor de plată 5 și 6, care urmează să fie înaintate în perioada următoare.

Potrivit datelor oficiale, România are în total șase cereri de plată în cadrul PNRR, ultimele două urmând să fie transmise în 2026. Cererea finală are ca termen-limită data de 30 septembrie 2026.

Cererea de plată nr. 5 va include 28 de ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, în timp ce cererea nr. 6 va conține 151 de ținte și jaloane, atât pentru componenta nerambursabilă, cât și pentru cea rambursabilă.

Pîslaru cere actualizări urgente de la ministere

La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a solicitat fiecărui minister să transmită până la finalul săptămânii informații actualizate privind stadiul implementării proiectelor și un calendar clar al activităților planificate.

„Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă”, a afirmat ministrul.

Potrivit Guvernului, România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro din totalul alocat prin PNRR, reprezentând 50,08% din valoarea totală. Din această sumă, 6,4 miliarde de euro provin din componenta de asistență financiară nerambursabilă, iar 4,3 miliarde de euro din componenta rambursabilă. Sumele includ prefinanțarea și plățile aferente cererilor 1 și 2, precum și o parte din cererea 3.

Cofinanțare mai mare în 2026

Din partea Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Florin Zaharia a dat asigurări că fondurile necesare pentru contribuția națională la proiectele PNRR sunt și vor fi disponibile. Bugetul pentru 2026 ar urma să includă sume cu aproximativ 70% mai mari față de anul precedent, ridicând nivelul cofinanțării la circa 73 de miliarde de lei.

La întâlnire au participat și vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, alături de miniștri și secretari de stat implicați în coordonarea reformelor și investițiilor.