Un alt judecător vrea să se pronuţe pe anularea alegerilor din 2024. Termen de judecată, după scrutinul de duminică

După ce, în luna aprilie, un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) prin care se anula scrutinul, un alt magistrat de la aceeași instanță a decis să meargă mai departe cu o speță similară, în ciuda jurisprudenței stabilite deja de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a confirmat necompetența instanțelor de judecată în asemenea cauze.

Anularea alegerilor, din nou în instanţă

Luni, Curtea de Apel Ploiești a amânat decizia privind cererea de suspendare a hotărârii CCR, stabilind un nou termen pentru data de 27 mai, adică la o zi după desfășurarea alegerilor. Instanța a motivat că este nevoie de timp pentru administrarea probelor și pentru o eventuală sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Deși Ministerul Public a solicitat sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri problema competenței instanțelor, judecătorul de caz a respins cererea, argumentând că nu sunt îndeplinite condițiile legale. Mai mult, a subliniat că, deși s-a invocat necompetența instanțelor române, anumite aspecte ale cauzei ar putea intra în sfera penală, lăsând astfel o portiță pentru o eventuală intervenție a justiției ordinare.

Curtea a admis mai multe probe, printre care documente oficiale înregistrate la Administrația Prezidențială și înscrisuri care au stat la baza deciziei CCR. De asemenea, a fost solicitată CCR transmiterea acestor documente. A fost respinsă însă o probă în limba franceză, referitoare la un presupus atac cibernetic, pe motiv că documentul a fost redactat ulterior deciziei CCR.

13:30, 03.06.2025 • POLITICĂ

Deși a promis în campania electorală, Nicușor Dan spune că aflarea motivului anulării alegerilor din 2024 nu este prima urgență

06:15, 22.05.2025 • ALEGERI

CCR judecă astăzi cererea lui George Simion de anulare a alegerilor

Judecătorul a precizat că suspendarea deciziei CCR, în lipsa anulării hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor, nu ar produce efecte concrete asupra procesului electoral. Prin urmare, soluția pe fond va fi analizată doar după administrarea completă a probelor.

srusa foto: Facebook/Adrian Toni Neacşu

Totuși, decizia de a merge înainte cu acest proces a generat controverse, mai ales în contextul precedentului creat de ÎCCJ. În aprilie, instanța supremă a anulat o hotărâre a aceluiași complet de la Curtea de Apel Ploiești, argumentând că instanțele judecătorești nu au competența legală de a verifica sau suspenda deciziile CCR. ÎCCJ a explicat că actele CCR sunt exclusiv de natură jurisdicțional-constituțională și nu pot fi atacate în contencios administrativ, deoarece astfel s-ar încălca principiul separației puterilor în stat.

Magistrații ÎCCJ au atras atenția că asemenea interpretări riscă să creeze un precedent periculos, prin care instanțele obișnuite se substituie Curții Constituționale, subminând arhitectura constituțională a statului.