Un an în Schengen: mai puține cozi la frontieră, mai mult timp câștigat pentru români și afaceri

La un an de la intrarea României în Spațiul Schengen, cetățenii simt deja beneficiile liberei circulații. De la reducerea semnificativă a aglomerației la frontieră, până la metode mai moderne și eficiente aplicate de instituțiile statului, aderarea aduce avantaje vizibile în viața de zi cu zi și în economie, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Intrarea Schengen: aglomerație redusă și deplasări mai fluide

MAI subliniază că, în prezent, timpul câștigat de români este cel mai vizibil beneficiu al aderării la Schengen.

„La un an de la intrarea României în Spaţiul Schengen, efectele sunt vizibile în viaţa noastră de zi cu zi. Călătorim mai uşor, pierdem mai puţin timp, iar aglomeraţia de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ”, se arată într-o informare oficială.

Instituțiile statului își desfășoară atribuțiile prin metode mai rapide și mai bine coordonate, folosind tehnologii moderne, controale țintite și cooperare internațională. Astfel, cetățenii beneficiază de deplasări mai fluide și mai puține formalități, iar mediul de afaceri și transportatorii au parte de predictibilitate sporită.

12:44, 21.11.2025 • ACTUALITATE

Două persoane reţinute după ce poliţiştii au descoperit la vamă un camion cu armament rusesc

21:58, 07.10.2025 • Turism

Modificarea regulilor de călătorie în UE: o altă țară și-a confirmat disponibilitatea de a adera la sistem

Beneficii economice concrete

Analizele citate de MAI estimează că, înainte de aderarea la Schengen, România pierdea peste două miliarde de euro anual din cauza limitărilor în libera circulație.

„După aderare, câștigul economic anual este pe măsură”, subliniază sursa.

Aderarea la Schengen nu înseamnă absența regulilor, ci aplicarea lor mai eficientă. Controalele sistematice la frontieră au fost înlocuite de evaluări de risc avansate, patrule comune, acțiuni operative mai frecvente și cooperare strânsă între Poliția de Frontieră, Poliția Română, Inspectoratul General pentru Imigrări și alte structuri.

Investițiile în infrastructură și tehnologie au fost substanțiale: scanere, sisteme de supraveghere moderne, recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare și aplicații informatice precum EDAC, care transformă datele disponibile în alerte utile pentru intervenții rapide. Acestea permit identificarea persoanelor urmărite, localizarea celor dispăruți și recuperarea autovehiculelor, sporind siguranța comunităților.

Colaborare europeană și protecția frontierelor

Ridicarea controalelor la frontierele terestre a necesitat patrule comune și verificări coordonate cu partenerii europeni. România a participat activ la protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, reducând migrația ilegală și diminuând riscurile asociate criminalității transfrontaliere.

Prima evaluare post-aderare a fost încheiată, iar raportul final urmează să fie publicat. Potrivit MAI, România a fost apreciată pentru contribuția la protejarea frontierelor externe, iar unele rezultate operaționale au fost considerate remarcabile, stabilind practici ce pot fi aplicate la nivel european.