Un antiinflamator banal, un posibil aliat neașteptat: ce ne spune știința despre ibuprofen și riscul de cancer

Publicat: 19 oct. 2025, 20:49, de Radu Caranfil, în Sănătate , ? cititori
Un antiinflamator banal, un posibil aliat neașteptat: ce ne spune știința despre ibuprofen și riscul de cancer

Din sertarul cu pastile al oricărei familii, o pastilă obișnuită își cere brusc un rol mai serios: nu doar pentru dureri de cap sau spate, ci, poate, în povestea de prevenție a unui tip frecvent de cancer feminin. Vorbim despre ibuprofen.

Cercetări foarte recente sugerează o asociere între folosirea lui și un risc mai mic de cancer endometrial. Sună promițător, dar promisiunea vine cu multe asteriscuri. Hai să le punem pe toate în ordine — clar, fără mistică, fără sloganuri.

Despre ce cancer vorbim, mai exact

Cancerul endometrial pornește din mucoasa uterină și afectează mai ales femeile după menopauză. Printre factorii importanți de risc sunt excesul ponderal și dezechilibrele hormonale (în special expunerea crescută la estrogen necontrabalansat de progesteron). Dincolo de chiriașii cunoscuți ai riscului — sedentarism, alimentație săracă în fibre, sindrom metabolic — apare, surprinzător, un posibil protector: utilizarea frecventă de ibuprofen.

Ce a observat cercetarea

Un studiu recent pe un eșantion american masiv a găsit o asociere între utilizarea frecventă a ibuprofenului și un risc mai scăzut de a dezvolta cancer endometrial.

Interesant:

efectul nu s-a regăsit pentru aspirină în aceeași analiză.

Important:

vorbim de asociere, nu de cauzalitate. Nu putem spune „ibuprofenul previne cancerul”; putem doar nota că, în datele analizate, femeile care îl folosesc des par să dezvolte mai rar această boală.

De ce ar fi posibil?

Pentru că inflamația cronică e una dintre autostrăzile pe care circulă carcinogeneza. Iar ibuprofenul, ca AINS (antiinflamator nesteroidian), reduce produșii chimici ai inflamației (prostaglandinele) prin inhibarea ciclooxigenazelor (COX).

În plus, unele experimente pe celule și modele animale au sugerat efecte suplimentare: modificări epigenetice benefice, reducerea „stemness”-ului tumoral, frânarea metastazării. Nu proiectăm laboratorul pe oameni, dar mecanismele conturează o logică biologică plauzibilă.

Nu te repezi la sertar: ce NU spune studiul

  1. Nu e o invitație la automedicație. A lua ibuprofen „preventiv”, zilnic, fără indicație, poate deveni o idee foarte proastă.
  2. Nu e o schemă de „tratament” oncologic. Asocierea în populație nu înlocuiește tratamentele validate. Oncologia e o știință serioasă, nu un raft de supermarket.
  3. Nu e universal valabil. Eșantioanele mari oferă putere statistică, dar fiecare organism e o nuanță. Mai ales dacă există comorbidități sau alte tratamente în paralel.

Partea complicată: nu toate analgezicele se poartă la fel

Familia calmantelor e diversă, iar efectele lor asupra sistemului imunitar diferă. De pildă, paracetamolul (acetaminofenul), „fratele blând” folosit pentru febră și durere, a fost legat în unele analize de răspunsuri mai slabe la anumite imunoterapii oncologice. Mesajul nu e „paracetamolul e rău”, ci „contextul contează”: tipul de medicament, doza, durata, bolile asociate și, mai ales, tratamentul oncologic în curs. Exact din acest motiv: nu generalizăm, nu improvizăm.

Ce ar putea însemna pentru femeile cu risc crescut

Dacă vorbim de persoane cu obezitate, sindrom metabolic sau istoric familial de cancer endometrial, întrebarea „pot face eu ceva simplu în plus?” apare firesc. Răspunsul onest:

  • Da, există o ipoteză interesantă că ibuprofenul ar putea reduce riscul;
  • Nu, nu avem încă un protocol clinic care să recomande ibuprofen ca măsură standard de prevenție;
  • Da, merită discutat personalizat cu medicul, în contextul întregii stări de sănătate, al altor riscuri și al posibilelor interacțiuni.

Contraindicații și riscuri reale

AINS nu sunt bomboane. Luate des sau în doze mari pot:

  • irita stomacul și duce la ulcerații sau hemoragii digestive (mai ales la vârstnici, la cei cu antecedente de gastrită/ulcer sau la asociere cu anticoagulante);
  • afecta funcția renală, în special la pacienții cu boală cronică de rinichi ori deshidratare;
  • crește tensiunea arterială sau interfera cu controlul acesteia;
  • agrava anumite afecțiuni cardiace și pot interacționa cu medicația antiagregantă/anticoagulantă;
  • fi interzise în sarcină (mai ales în trimestrul al treilea).

Cu alte cuvinte, ibuprofenul nu e diavolul, dar nici îngerul păzitor. E un instrument util, cu limitări clare.

Ce facem, concret

  • Nu schimbăm nimic fără medic. Dacă ești în tratament oncologic, orice calmant trece prin filtrul oncologului tău. Punct.
  • Dacă ai risc crescut, cere o discuție dedicată prevenției: greutate, dietă, mișcare, controlul glicemiei și al tensiunii, screening ginecologic la zi. Asta e coloana vertebrală a protecției reale.
  • Dacă iei des AINS pentru dureri cronice, nu te culca pe ideea „poate mă protejează de cancer”. E mai important să afli de ce ai dureri cronice și să tratezi cauza.
  • Dacă ești pe anticoagulante/antiagregante, semnal roșu: ibuprofenul poate crește riscul de sângerare — obligatoriu întreabă medicul.
  • Dacă ai boală de rinichi sau stomac sensibil, prudență maximă sau evită — există alternative și scheme de protecție gastrică, dar doar la recomandare.

Unde se poate duce cercetarea de aici

Următorul pas logic e să aflăm cât, cât de des și pentru cine ar putea exista un beneficiu net. Asta înseamnă:

  • studii suplimentare care separă efectul ibuprofenului de stilul de viață, comorbidități și alți factori de confuzie;
  • explorarea mecanismelor moleculare (de la COX-2 la semnalizări epigenetice) pentru a vedea dacă putem obține același efect protector cu riscuri mai mici;
  • identificarea subgrupurilor care ar beneficia (sau, dimpotrivă, ar fi dezavantajate) — de exemplu, paciente aflate pe imunoterapii unde anumite analgezice pot diminua răspunsul.

Fără automedicație!

Ibuprofenul intră pe terenul prevenției oncologice cu o ipoteză serioasă, sprijinită de mecanisme biologice plauzibile și de date observaționale promițătoare. Dar ipoteza nu e rețetă. Până când studiile vor stabili clar doza, durata și profilul pacientelor care chiar au de câștigat, regula sănătoasă rămâne aceeași: nu transformăm o pastilă de uz comun în regim de viață fără să cântărim riscurile. Medicina adevărată e arta nuanței, nu a entuziasmului grăbit.

Bottom line pentru cititoare: vorbește cu medicul tău, mai ales dacă ai factori de risc; nu lua ibuprofen „ca să fie bine”; folosește-l corect, punctual, și ai grijă de restul lucrurilor care chiar mută acul: greutate, mișcare, dietă, control metabolic, screening.