Un baraj care n-a produs energie, dar a distrus speranțe. Tribunalul cere demolarea

Pentru prima oară în România, o instanță de judecată admite demolarea unui baraj hidrotehnic început în comunism. Tribunalul Cluj a dat undă verde, parțial, cererii Asociației Declic împotriva Hidroelectrica, vizând desființarea barajului Surduc-Siriu, un proiect contestat de ani de zile pentru impactul său dezastruos asupra mediului.

Tribunalul Cluj cere stoparea definitivă a unui baraj

Barajul Surduc-Siriu, amplasat pe râul Bâsca Mare din județul Covasna, a fost conceput în 1981 pentru a devia cursul apei către hidrocentrala Nehoiașu II. Ideea a rămas neterminată în anii ’80, dar a fost reactivată de Hidroelectrica după 1989.

Pe 11 iunie, Tribunalul Cluj a admis în parte cererea Declic privind demolarea barajului, considerând că lucrările nu respectă nici normele legale, nici pe cele ecologice. Decizia nu este definitivă, dar marchează o schimbare radicală în abordarea justiției față de megaproiectele anacronice.

Proiectul Nehoiașu II ar fi contribuit cu doar 0,03% la necesarul energetic național, potrivit estimărilor oficiale. În același timp, ar fi pus în pericol situl Natura 2000 Penteleu și ar fi dus la distrugerea habitatului râului Bâsca Mare, unul dintre puținele râuri de munte rămase libere în Carpați.

19:57, 25.04.2025 • ACTUALITATE

Reîncep lucrările la un baraj abandonat de cinci decenii

10:34, 04.04.2025 • Administratie

13 baraje modernizate cu bani primiți prin PNRR. Cât se oferă pentru lucrări

„Fac parte din generația care a crescut în timp ce se construiau aceste hidrocentrale. Acum e responsabilitatea noastră să nu permitem ca ele să distrugă ce-a mai rămas viu în natură”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.

Mesajul ei reflectă un val nou de activism: generația care n-a avut voce în anii ’80, dar care acum cere să fie ascultată.

Datele climatice au evoluat, dar proiectul a rămas blocat în trecut

Barajul se bazează pe studii hidrologice din anii ’70, ignorând complet scăderea actuală a debitelor râurilor cauzată de schimbările climatice. Reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut public că hidrocentrala ar funcționa doar câteva luni pe an — în cel mai bun caz.

În plus, specialiștii atrag atenția că barajele nu diminuează riscul de inundații, așa cum se vehiculează uneori. Dimpotrivă, pot amplifica problemele hidrologice prin distrugerea zonelor umede și a pădurilor care acționează ca bureți naturali în caz de ploi abundente.

Hidroelectrica a încercat să tragă statul român la răspundere, solicitând ca acesta să suporte eventualele cheltuieli de demolare. Instanța a respins cererea, considerând că responsabilitatea este integral a companiei care a ignorat legislația de mediu și contextul climatic actual.

„Cine greșește, plătește”, a spus avocata Roxana Mândruțiu, care a reprezentat Declic în instanță.

Barajul Surduc este deja considerat un exemplu negativ internațional. A fost inclus în primul ghid IUCN privind conectivitatea ecologică, alături de alte construcții considerate dăunătoare biodiversității. Proiectul a încălcat nu doar legislația națională, ci și reglementări europene și convenții internaționale.

Dacă ar fi fost dus la capăt, ar fi pus în pericol localitățile Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam.