Un candidat controversat, singurul aspirant la șefia Înaltei Curți

Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oficial că există doar un singur nume care „concurează” pentru conducerea ICCJ.

Judecătoarea Lia Savonea este singurul candidat înscris pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), potrivit unui anunț făcut marți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Procedura de depunere a candidaturilor s-a încheiat luni, 16 iunie, iar începând din 23 iunie, Secția pentru judecători a CSM poate analiza dosarele și decide asupra susținerii interviurilor. Actualul președinte al instanței supreme, Corina Corbu, își va încheia mandatul la jumătatea lunii septembrie. În acest context, Lia Savonea a depus proiectul de management și este în prezent singura aspirantă la ocuparea celei mai înalte funcții în sistemul judiciar românesc, conform Agerpres.

Cariera Liei Savonea: promovări rapide și funcții de conducere

Savonea a fost numită în 2023 judecător la Secția Penală a ICCJ, după ce a condus Curtea de Apel București. Ea a fost anterior și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, deținând chiar funcția de președinte al instituției în 2019.

Potrivit regulilor impuse de CSM, candidații trebuie să depună declarații pe propria răspundere privind absența colaborării cu serviciile de informații și lipsa unui interes personal care ar putea influența obiectivitatea în exercitarea atribuțiilor. Savonea a îndeplinit aceste cerințe și a fost declarată eligibilă pentru etapa următoare a procedurii.

Controverse din trecutul magistratei

Numele Liei Savonea nu este lipsit de controverse. În 2023, comunitatea civică Declic a inițiat o petiție împotriva promovării sale la ICCJ, semnată de peste 18.000 de persoane. Motivele invocate includeau o decizie din 2015, când Savonea a condamnat un bărbat la opt luni de închisoare cu suspendare pentru un act sexual cu un minor. Presa și opinia publică au criticat atunci argumentul instanței conform căruia victima, o fată de 13 ani, și-ar fi dat consimțământul, deși legea nu permite o astfel de interpretare.

22:48, 19.05.2025 • Justitie

Mandatul Corinei Corbu se apropie de final. Când vom ști numele noului președinte al ÎCCJ

19:16, 25.04.2025 • ACTUALITATE

Proteste după desființarea sentinței „turul 2 înapoi”! Un fan Georgescu s-a urcat pe clădirea ÎCCJ

Reprezentanții Declic au susținut că astfel de decizii afectează grav încrederea în sistemul judiciar și au cerut CSM să respingă promovarea ei. „CSM poate opri promovarea judecătoarei și să dea un semnal că justiția protejează copiii împotriva abuzurilor”, declara Denisa Soare, coordonatoarea campaniei.

Alte decizii care au marcat opinia publică

Lia Savonea este cunoscută și pentru alte hotărâri controversate, printre care și cea prin care a declarat neconform rechizitoriul din dosarul „Revoluției”, în care era inculpat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, a decis rejudecarea cazului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă, după ce a condus sub influența alcoolului și a drogurilor.

Criticii acestor hotărâri acuză că deciziile favorizează tergiversarea dosarelor și transmit un semnal de impunitate în cauze cu impact social major. În schimb, susținătorii Liei Savonea o consideră o magistrată riguroasă, cu experiență extinsă în conducerea instanțelor și apărarea independenței justiției.

Proiectul de management: reacție critică față de percepția publică asupra justiției

În proiectul depus la CSM, Savonea își exprimă îngrijorarea față de modul în care instanțele sunt percepute în spațiul public. Ea afirmă că frecvent „eșecurile procurorilor pentru rechizitorii slabe sunt imputate instanței”, iar această confuzie afectează „grav” încrederea în actul de justiție.

Magistrata subliniază că judecătorii nu acționează în baza simpatiilor, ci a legii, și că deciziile lor reflectă principiile statului de drept. Ea avertizează că transferarea responsabilității de la parchet spre instanță poate submina autoritatea și independența judecătorului.

Tot în cadrul proiectului, Savonea menționează că informațiile trunchiate sau tendențioase publicate înainte de încheierea procesului pot genera prejudecăți și presiuni publice asupra instanței. Mediatizarea excesivă a anchetelor, mai ales în cauze cu miză socială ridicată, este, potrivit acesteia, o cauză a erodării încrederii în instanțe.

Etapa următoare a procedurii este analiza proiectului de către Secția pentru judecători a CSM și, ulterior, susținerea interviului. În lipsa altor candidați, este de așteptat ca Lia Savonea să primească avizul pozitiv, cu condiția ca evaluarea proiectului și interviul să confirme competențele și integritatea necesare funcției.