Un deputat denunță deciziile lui Mihai Busuioc de la Curtea de Conturi: „Sabotaj instituțional care pune în pericol patrimoniul statului”

Deputatul Florin-Cornel Popovici a adresat o interpelare oficială Ministerului Apărării Naționale, prin care atrage atenția asupra unor practici și decizii interne ale Curții de Conturi a României, conduse de președintele Mihai Busuioc, ce afectează în mod direct capacitatea instituției de a audita și proteja patrimoniul public al statului român, punând astfel în pericol siguranța și securitatea națională.

În cadrul documentului, deputatul face referire explicită la modul în care Curtea de Conturi „și-a amputează singură, prin acte interne deliberative – Hotărâri de Plen – o prevedere legală esențială dată ei prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi”. Astfel, conform parlamentarului, „prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 79/2016 s-a adoptat un raport care stabilește că soluțiile adoptate de Comisie, care se ocupă cu restituirea fondului funciar, ‘nu vor fi invocate ca temei legal în susținerea abaterilor constatate’”.

Această decizie, potrivit deputatului Popovici, a fost ulterior interpretată și extinsă în anul 2024, „în sensul de a exclude Curtea de Conturi din competența de a audita operațiunile privind reconstituirea proprietăților și stingerea obligațiilor prin cedarea patrimoniului statului român și al unităților administrativ-teritoriale”. Deputatul susține că acest fapt este „o formă de subminare și sabotaj a rolului profesional și democratic al auditului public extern, care trebuie să protejeze patrimoniul național”.

Popovici spune că „acțiunile de stingere a obligațiilor prin cedarea patrimoniului nu mai pot fi verificate de Curtea de Conturi, instituția supremă de audit a țării”, ceea ce „creează un vid de control grav în gestionarea și protejarea bunurilor statului”.

El subliniază un punct esențial: „Direcția Generală Juridică a Curții de Conturi susține că instituția poate verifica stingerea obligațiilor patrimoniale în bani, însă nu poate controla stingerea obligațiilor patrimoniale în natură, adică restituirea proprietăților”. Deputatul califică această diferențiere ca „o anomalie și o dublă măsură care afectează profund principiul legalității și al responsabilității în gestiunea patrimoniului public”.

16:02 • Dezvăluiri

Debandadă la Palatul CFR: Patrimoniu ignorat, salarii majorate ilegal, mandate provizorii abuzive

12:56, 04.06.2025 • ACTUALITATE

Fraudă fiscală masivă: Peste 47.000 de firme înregistrează sediu social la aceeași adresă, cu datorii de 30 miliarde lei

În continuare, Popovici atrage atenția asupra faptului că „Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), care face parte din aparatul executiv, a fost desemnată să dețină competența auditului asupra acestor operațiuni, o atribuție care, în mod tradițional și legal, trebuie să revină exclusiv Curții de Conturi”. Deputatul consideră că „această situație încalcă principiile independenței, imparțialității și transparenței în procesul de audit public extern”.

Parlamentarul citează mai multe hotărâri adoptate recent de Plenul Curții de Conturi, care, în opinia sa, „consolidează această practică nocivă de excludere a Curții de competența auditului patrimoniului fondului funciar”, și anume:

• 1. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 1121/26.11.2024 – pentru aprobarea Notei privind supunerea spre analiză și dezbaterea Plenului a proiectului Raportului de audit și a proiectului Scrisorii către management aferente misiunii de audit financiar efectuată de către Camera de Conturi Timiș la Unitatea Administrativ Teritorială Comună Păuliș, Județul Arad – unde în anexă la această hotărâre – se observă întreg demersul exercitat de Președintele Curții de Conturi a României, alături de Consilierul de Conturi responsabil de Departamentul IV – Sorin Lazăr, susținuți de Direcția Generală Juridică.
  2. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 1118/21.11.2024 – pentru amânarea Notei privind supunerea spre analiză și dezbaterea Plenului a proiectului Raportului de audit și a proiectului Scrisorii către management aferente misiunii de audit financiar efectuată de către Camera de Conturi Timiș la Unitatea Administrativ Teritorială Comună Păuliș, Județul Arad – unde de asemenea e prezentat fenomenul în anexă
  3. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 332/11.04.2024, explicată prin adresa Departamentului VI nr. 41081\11.06.2024 – cu materialul aferent ședinței de Plen.
  4. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 326/09.04.2024 – pentru amânarea Notei privind supunerea spre analiză și dezbaterea Plenului a proiectului Raportului de audit și a proiectului Scrisorii către management, întocmite ca urmare a acțiunii de audit financiar efectuată de Camera de Conturi Timiș la Unitatea Administrativ-Teritorială Comună Păuliș, Județul Arad – cu materialul aferent ședinței de Plen.
  5. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 307/03.04.2024 – pentru amânarea dezbaterii Notei privind supunerea spre analiză și dezbaterea Plenului a proiectului Raportului de audit și a proiectului Scrisorii către management, întocmite ca urmare a acțiunii de audit financiar efectuată de Camera de Conturi Timiș la Unitatea Administrativ-Teritorială Comună Păuliș, Județul Arad – cu materialul aferent ședinței de Plen.
  6. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 251/11.04.2024 – pentru amânarea Notei privind supunerea spre analiză și dezbaterea Plenului a proiectului Raportului de audit și a proiectului Scrisorii către management, întocmite urmare acțiunii de audit financiar efectuată de Camera de Conturi Timiș la Unitatea Administrativ-Teritorială Comună Păuliș, județul Arad – cu materialul aferent ședinței de Plen.

Conform deputatului, aceste documente „reflectă o tendință clară de a restrânge aria de audit a Curții, în detrimentul protecției patrimoniului public și, implicit, a interesului național”.

Florin-Cornel Popovici atrage atenția asupra consecințelor grave ale acestei situații: „Nereauditarea operațiunilor de restituire a proprietăților și de stingere a obligațiilor prin cedarea patrimoniului public creează riscuri majore de denaturare, diminuare sau chiar dispariție a bunurilor statului și ale unităților administrativ-teritoriale”.

Deputatul vorbește despre „vulnerabilizarea securității naționale”, pentru că „controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi reprezintă un pilon esențial în prevenirea fraudei, corupției și a gestionării necorespunzătoare a bunurilor publice”.

În încheiere, parlamentarul solicită ferm și oficial un punct de vedere „detaliat, argumentat și transparent” al Ministerului Apărării Naționale cu privire la aceste aspecte, care, în opinia sa, „aduc atingere gravă siguranței și securității naționale”.

Solicitare MAPN