Un document guvernamental dezvăluie haosul PNRR: blocaje, întârzieri și riscuri fiscale majore amenință miliardele de euro ale României

Un document oficial al statului român, și anume un proiect de act normativ ce va fi probabil adoptat într-una din ședințele următoare de Guvern, dezvăluie o serie de disfuncționalități și riscuri semnificative în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Acesta este pilonul strategic al României pentru redresarea economică post-pandemie și alocă fonduri europene de peste 21 de miliarde de euro pentru investiții și reforme.

Documentul avertizează asupra blocajelor administrative, întârzierilor independente de voința statului, riscurilor fiscale și dezechilibrelor în alocarea bugetară, și evidențiază că măsuri corective urgente sunt imperative pentru atingerea jaloanelor și țintelor asumate la nivel european.

Blocajul administrativ care oprește investițiile

Unul dintre cele mai grave obstacole identificate este interdicția impusă de OUG 41/2025 de a semna noi contracte sau angajamente legale până la aprobarea modificărilor PNRR. „Au fost interzise încheierea sau emiterea contractelor […] respectiv să se mai încheie angajamente legale de către beneficiari”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Această măsură, deși justificată din perspectiva conformității cu modificările planului, a creat un blocaj administrativ major. Proiectele deja evaluate și eligibile au fost puse în așteptare, ceea ce riscă să întârzie finalizarea investițiilor și atingerea termenelor și jaloanelor convenite cu Comisia Europeană. În termeni simpli, fondurile europene riscă să rămână neutilizate, iar proiectele de dezvoltare economică și infrastructură sunt amânate.

21:11, 15.11.2025 • ACTUALITATE

Săptămână de foc pentru reforma pensiilor magistraților. Guvernul trebuie să prezinte proiectul revizuit

18:27, 13.11.2025 • Finanțe

Aprobarea PNRR-ului revizuit la Bruxelles. România va accesa 21 de miliarde de euro pentru relansare economică

Întârzieri independente de voința statului

Nota de fundamentare recunoaște că întârzierile nu sunt generate exclusiv de deciziile autorităților: „Întârzieri semnificative în implementare […] independente de voința statului român”, cauzate inclusiv de „probleme legate de performanța contractanților.”

Acest fapt evidențiază capacitatea administrativă insuficientă pentru gestionarea contractelor și proiectelor PNRR. Lipsa de predictibilitate și control afectează ritmul de implementare, riscând să compromită termenele de realizare a investițiilor în transport, energie, mediu și sănătate.

Riscuri economice și costuri suplimentare

Blocajele și întârzierile nu sunt doar procedurale, ci au consecințe economice directe. Nota avertizează: „Neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar conduce la blocaje economice, întârzieri semnificative în finalizarea proiectelor strategice, creștere a costurilor prin penalități sau litigii.”

Fiecare zi de stagnare poate genera costuri suplimentare și poate afecta siguranța și eficiența investițiilor strategice, punând presiune suplimentară pe bugetul public și riscul de efecte negative asupra economiei naționale.

Proiecte suspendate și riscul de fonduri neutilizate

Documentul atrage atenția asupra proiectelor care, deși conforme cu criteriile de eligibilitate, au fost suspendate: „Au existat situații în care anumite proiecte, deși conforme cu obiectivele și condițiile finanțării, au fost suspendate.”

Aceste proiecte nu au fost incluse în memorandumurile guvernamentale de prioritizare, ceea ce reflectă lipsa unui mecanism coerent de gestionare. În practică, aceasta înseamnă că banii europeni alocați riscă să fie neutilizați, iar investițiile planificate sunt amânate, afectând dezvoltarea economică locală și regională.

Traiectoria fiscală amenințată

Implementarea problematică a PNRR poate pune în pericol stabilitatea fiscală a României. „Urmărindu-se evitarea atât a unor consecințe macroeconomice severe cât și a riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România”, se spune în document.

Întârzierile și blocajele pot genera dezechilibre bugetare, riscuri de neatingere a țintelor fiscale și pot afecta capacitatea statului de a gestiona eficient finanțele publice.

Restabilirea disciplinei bugetare

Un alt aspect critic identificat de guvern este necesitatea unui control strict asupra cheltuielilor: „Restabilirea disciplinei bugetare.” Fără o prioritizare clară și mecanisme eficiente de monitorizare, fondurile pot fi cheltuite ineficient, iar proiectele strategice rămân incomplete. Nota semnalează că această deficiență afectează în mod direct eficiența implementării PNRR și realizarea reformelor asumate la nivel european.

Contracte ferme neincluse în memorandumul guvernamental

Guvernul admite existența unor proiecte cu angajamente ferme care nu au fost incluse în documentele oficiale de prioritizare: ”… existând contracte cu angajamente ferme care nu au fost incluse în memorandumul guvernamental.” Această omisiune arată lipsa de coerență în planificare și ridică întrebări legate de transparența procesului decizional. Proiectele deja contractate riscă să rămână fără finanțare, ceea ce poate afecta seriozitatea și credibilitatea PNRR.

Intervenții legislative repetate

Nota de fundamentare subliniază că măsurile adoptate anterior nu au fost suficiente. Aceasta indică probleme profunde de proiectare și implementare a mecanismului PNRR. Guvernul este nevoit să adopte noi acte normative pentru a remedia disfuncționalitățile, ceea ce generează instabilitate legislativă și procedurală.

Diminuarea substanțială a bugetului PNRR

Reducerea alocării totale afectează direct implementarea proiectelor: „Bugetul actual al PNRR a fost diminuat, însumând un total de 21.410.527.593 euro.”

Scăderea bugetului de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro limitează capacitatea României de a finanța toate investițiile planificate, forțând autoritățile să prioritizeze fondurile disponibile și să ajusteze proiectele esențiale.

Dezechilibre în finanțarea proiectelor

Guvernul introduce posibilitatea ca „sumele identificate ca economii” să fie transferate între proiecte. Deși prezentată ca flexibilitate, această măsură evidențiază probleme structurale de planificare: unele proiecte primesc insuficient buget, altele consumă prea puțin, ceea ce creează dezechilibre și riscuri suplimentare pentru implementarea eficientă a investițiilor.