Un ghețar din Antarctica s-a prăbușit într-un ritm record, spun cercetătorii

Ghețarul Hektoria, aflat în estul Peninsulei Antarctice, i-a uimit pe cercetători după ce s-a retras cu aproximativ opt kilometri în doar două luni, pierzând aproape jumătate din masa lui de gheață într-un timp record. Fenomenul a fost determinat de forma neobișnuită a fundului marin: o suprafață plată care a permis gheții să se desprindă brusc de sol, să plutească și să se fractureze dinspre bază.

Datele satelitare și înregistrările seismice au surprins această reacție în lanț aproape în timp real, iar concluziile ridică întrebări serioase despre stabilitatea altor ghețari mult mai mari, scrie Science Daily.

Un studiu coordonat de cercetători de la University of Colorado Boulder și publicat în Nature Geoscience detaliază ce s-a întâmplat în 2023, când ghețarul a pierdut circa opt kilometri de gheață în doar 60 de zile. Factorul principal a fost roca netedă de dedesubt, aflată sub nivelul mării. Pe măsură ce gheața s-a subțiat, această bază uniformă a permis unor porțiuni extinse să se desprindă simultan de fundul oceanului și să înceapă să plutească, declanșând un episod de „calving”: rupere și desprindere rapidă a blocurilor de gheață.

„Deși Hektoria este considerat mic la scară antarctică, acoperind aproximativ 300 kmp (o suprafață comparabilă cu cea a orașului Philadelphia), un fenomen similar produs la un ghețar de dimensiuni mult mai mari ar putea avea efecte severe asupra creșterii nivelului global al mărilor.”

Naomi Ochwat, autoarea principală a studiului și cercetătoare postdoctorală la CIRES, a declarat că, atunci când a survolat zona la începutul anului 2024, amploarea prăbușirii ghețarului a fost uluitoare. Deși văzuse anterior imaginile satelitare, realitatea de pe teren a fost copleșitoare.

Datele satelitare au arătat o prăbușire bruscă

Inițial, echipa analiza zona dintr-un alt motiv: încerca să înțeleagă de ce gheața marină s-a desprins de un ghețar, la mulți ani după prăbușirea unei platforme de gheață din apropiere, în 2002. În timpul examinării datelor satelitare, Ochwat a observat că ghețarul Hektoria s-a retras brusc, într-un interval foarte scurt de timp. Această descoperire a ridicat o întrebare fundamentală: cum a fost posibil un colaps atât de rapid?

Linia de ancorare – punctul în care gheața începe să plutească

Mulți ghețari din Antarctica sunt așa-numiții ghețari de maree (tidewater), ancorându-se pe fundul oceanului și avansând spre larg, unde se fragmentează în aisberguri. Relieful de sub ei este variat: unii se sprijină pe șanțuri adânci sau creste submarine, în timp ce alții se așază pe suprafețe întinse și plane.

Ghețarul Hektoria se afla deasupra unei astfel de „câmpii de gheață”, o zonă plată de rocă aflată sub nivelul mării.

Când un ghețar de maree se subțiază suficient, poate să se desprindă de fundul oceanului și să plutească. Zona în care gheața trece de la contactul cu solul la starea de plutire este denumită „linie de ancorare” (grounding line). Analizând mai multe seturi de date satelitare, cercetătorii au identificat la Hektoria mai multe astfel de linii, indicând prezența câmpiei de gheață dedesubt.

O reacție în lanț neobișnuită

Datorită bazei plate, porțiuni întinse ale ghețarului s-au desprins aproape simultan. Odată ce gheața a ajuns în stare de plutire, a devenit extrem de vulnerabilă la forțele oceanului. Fisurile apărute la bază s-au extins și s-au conectat cu crăpăturile de la suprafață, declanșând o rupere masivă în doar câteva săptămâni.

Prin combinarea imaginilor frecvente obținute de la mai mulți sateliți, cercetătorii au reconstituit pas cu pas succesiunea evenimentelor. Ochwat a subliniat că, fără această suprapunere de date, pierderi spectaculoase, precum retragerea de doi kilometri și jumătate în doar două zile, ar fi putut rămâne neobservate.

Cutremurele glaciare au confirmat desprinderea

Echipa a montat și instrumente seismice, care au surprins o serie de „cutremure glaciare” în timpul retragerii accelerate. Aceste semnale au confirmat că Hektoria fusese ancorat solid de roca de dedesubt înainte de desprindere. Datele indică, totodată, că pierderea rapidă a masei de gheață a contribuit direct la creșterea nivelului global al mării.

Câmpii de gheață similare au fost identificate sub numeroși alți ghețari din Antarctica. Înțelegerea modului în care aceste formațiuni afectează viteza de retragere este crucială pentru anticiparea posibilelor colapsuri bruște în viitor.

Potrivit cercetătorului Ted Scambos, retragerea lui Hektoria reprezintă un semnal de alarmă: un ritm atât de rapid schimbă complet percepția asupra comportamentului ghețarilor mai mari ai continentului. Dacă aceleași condiții se întâlnesc și în alte regiuni, creșterea nivelului mărilor ar putea accelera mult mai repede decât s-a estimat până acum.