Un medic român din Germania spulberă ipocrizia din scandalul Pantelimon: «Pacienți terminali, sistem dezumanizant, legi zero!»

Un tânăr medic român stabilit în Germania a avut o opinie critică, după ce autoritățile au anunțat extinderea anchetei în cazul morților suspecte de la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București.

Dr. Iuliu Torje, medic primar în anestezie și terapie intensivă la ECMO Center Klinicum Kassel, atrage atenția asupra unor probleme de fond pe care sistemul medical românesc nu le-a rezolvat de peste un an.

După publicarea unor noi stenograme din dosarul anchetei, medicul a postat un mesaj detaliat pe contul său de socializare, explicând contextul medical al pacienților decedați, dar și lipsa unor reforme necesare în domeniul îngrijirii pacienților terminali în secțiile de terapie intensivă.

„Pacienții despre care se vorbește erau în mod absolut clar în afara resurselor terapeutice”

În mesajul său, dr. Torje precizează că pacienții ale căror decese sunt anchetate se aflau în stadii avansate de boală, pentru care tratamentele disponibile nu mai puteau oferi șanse reale de supraviețuire.

„Ancheta Pantelimon se extinde. Perfect. Haideți să ne prefacem în continuare că medicina intensivă se face cu flori, poezie și magie. Mi-am spus opinia atunci, o repet acum și o voi susține în fața oricărui procuror, ministru sau «expert în etică» de platou TV. Pacienții despre care se vorbește erau în mod absolut clar în afara resurselor terapeutice. Asta nu e o scuză, e o realitate medicală”, a scris medicul.

14:41, 01.06.2025 • Dezvăluiri

Scandal uriaș la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Credincioșii s-au revoltat împotriva Părintelui Calinic

21:33, 31.05.2025 • ACTUALITATE

Pasagerii s-au luat la bătaie în avion, pe aeroportul Henri Coandă

Potrivit explicațiilor sale, acești pacienți sufereau de insuficiențe multiple de organ, cancere terminale, sepsisuri refractare și ciroze decompensate complet — cazuri care, conform definiției medicale, sunt considerate terminale.

„Oameni a căror degradare biologică nu mai răspunde la niciun tratament, oricâtă adrenalină, noradrenalină, dializă sau ventilație am pompa în ei”, a precizat dr. Torje.

Lipsa reglementării privind pacientul terminal în ATI

În continuare, medicul subliniază o problemă structurală: absența unei reglementări legale clare privind îngrijirea pacienților terminali în secțiile de terapie intensivă.

„De ce? Simplu. Pentru că recunoașterea ar obliga la reglementare. Iar reglementarea ar însemna asumare. Iar asumarea e ultimul lucru pe care e dispus să-l facă acest minister paralizat de la gât în jos”, punctează dr. Torje.

Critici la adresa autorităților: „Domnule Rafila, nu ați fost în stare să propuneți nici măcar un draft coerent de legislație!”

Medicul nu ezită să critice dur lipsa de acțiune a autorităților și a societăților profesionale de profil.

„Domnule Rafila, a trecut aproape un an de la linșajul public al colegelor de la Pantelimon și nu ați fost în stare să propuneți nici măcar un draft coerent de legislație privind îngrijirea pacientului terminal în ATI”, afirmă dr. Torje.

El îl menționează și pe dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI):

„Domnul Bubenek, cunoscut și sub numele de SRATI sau, mai poetic, ‘Șeful pe persoană fizică al ATI-ului’, pare mai deranjat că îmi permit obrăznicia de a organiza cursuri de ECMO în România, decât de realitatea în care colegii noștri decid, noapte de noapte, cine trăiește și cine moare, fără ghiduri, fără protecție legală, fără niciun sprijin. Dar ce contează haosul legislativ, când e amenințată ordinea cosmică a monopolului academic?”, atrage atenția medicul.

Condamnarea cinismului din stenogramele apărute în spațiul public

O componentă esențială a mesajului său este condamnarea modului în care anumiți medici anesteziști au vorbit despre pacienții terminali în stenogramele apărute.

„Cine a vorbit astfel despre pacienți nu mai are ce căuta într-o secție de terapie intensivă. Nici într-un spital. Nici în vreo profesie care presupune contact cu ființe umane. Este dezumanizant, grotesc, rușinos. Nu contează că pacientul era în comă, în moarte cerebrală, în fază terminală, nimic nu justifică o asemenea abjecție verbală. Să vorbești despre un muribund ca despre un sac de gunoi, să râzi de moartea cuiva, să arunci cinismul ca pe o glumă de gardă e patologie morală”, afirmă dr. Torje.

El adaugă că, dacă ar fi fost șeful acelei secții, „nu aveau timp să-și termine propoziția că erau afară din spital, cu tot cu halate”.

„Ne prefacem șocați că niște oameni dezumanizați de sistem ajung să se dezumanizeze și între ei?”

Medicul atrage însă atenția și asupra contextului sistemic în care astfel de comportamente apar.

„Medicii judecați astăzi de o țară întreagă prin prisma celor spuse sunt, pe de altă parte, produsul unui sistem care nu oferă sprijin psihologic cadrelor medicale, care cere empatie de la oameni ținuți în gardă 48 de ore, care cere «umanitate» dar nu plătește nici măcar un curs de comunicare medicală”, subliniază specialistul.

„Și atunci, ne prefacem șocați că niște oameni dezumanizați de sistem ajung să se dezumanizeze și între ei?”, întreabă retoric dr. Torje.

Concluzii și direcții de acțiune

În finalul postării, medicul român propune patru direcții clare de acțiune pentru a îmbunătăți situația actuală:

„Concluzie?

• Ancheta trebuie să continue. Dar și ipocrizia trebuie să înceteze.

• Avem nevoie de legi clare pentru pacientul terminal în ATI.

• Avem nevoie de curaj profesional și moral la vârful Ministerului și al SRATI.

• Și avem nevoie, mai mult ca oricând, să curățăm medicina de asemenea personaje”, a conchis dr. Iuliu Torje.