Un nou scandal al sondajelor: Drulă acuză, Ancuța exultă, PNL se scuză

Cătălin Drulă s-a trezit, pe 20 noiembrie, cu eticheta de „scos din cursă” lipită pe frunte. Un sondaj realizat de INSCOP, la comanda unei platforme de știri, îl arată pe locul 4 în bătălia pentru Primăria Capitalei, mult în spatele lui Daniel Băluță și Ciprian Ciucu și, mai nou, și în spatele Ancăi Alexandrescu, candidata suveranistă.

Să fim sinceri, Drulă nu e visul de aur al bucureștenilor dacă vine vorba despre Primarul Capitalei.

Ciucu sau Băluță sunt bine calificați pentru această demnitate-trambulină. Au făcut, au dres, au portofolii bune pe activ. Totuși, candidata care dambulește în campanie pe la pensionari și promite că le va rezolva pensiile nu are cum să fie peste Drulă, în București. Fiindcă Bucureștiul normal la cap detestă suveraniștii. Și este fieful electoral al USR.

Anca Alexandrescu peste Drulă, în București? Never ever whatsoever!

Drulă a explodat: vorbește deschis despre manipularea electoratului prin sondaje, spune că i se aplică aceeași „strategie de îngropare” folosită de două ori împotriva lui Nicușor Dan și refuză explicit ideea retragerii.

Nu e doar o criză de orgoliu, ci începutul unui scandal serios: cifrele arată brusc o prăbușire zdravănă a candidatului USR, în timp ce candidata radicală urcă spectaculos.

Întrebarea e simplă: suntem în fața unei fotografii corecte a electoratului sau a unei poze regizate?

Sondajul care l-a „aruncat” pe Drulă pe locul 4

Ultimul sondaj care a aprins spiritele îl pune pe Daniel Băluță pe primul loc, peste 26%, urmat la mică distanță de Ciprian Ciucu, cu peste 24%. Anca Alexandrescu sare la aproape 20%, iar Drulă coboară la aproximativ 11–12%. Diferența dintre candidata suveranistă și candidatul USR nu mai e o marjă de eroare, e o prăpastie.

Drulă reacționează dur:

Spune că „te vom omorî cu sondajele” i s-a transmis din timp, acuză PNL și PSD că vor să captureze Capitala cu orice preț și susține că avem de-a face cu aceeași rețetă folosită împotriva lui Nicușor Dan în 2016 (cu Predoiu) și în 2024 (cu Burduja): umflarea artificială a unui candidat „de sistem” și împingerea celuilalt în zona „n-are nicio șansă, nu-ți irosi votul”.

Pe scurt, mesajul sondajului e acesta:
– bătălia se dă între PSD și PNL;
– suveraniștii cresc periculos;
– Drulă e irelevant, e pe locul 4, nu-ți mai bate capul cu el.

Cam așa arată, din punct de vedere politic, povestea spusă de cifre.

De ce miroase ciudat: trei sondaje, trei filme diferite

Problema e că, în ultimele săptămâni, bucureștenii au văzut trei lumi paralele desenate de sondaje.

1. Sondajul comandat de PNL
   Arăta un Ciucu-Băluță la baionetă, undeva la 26–24%, cu Drulă pe locul 3, aproape de 19%, iar Anca Alexandrescu mult mai jos, la 15%. Imaginea clasică: PNL și PSD mari, USR competitiv, suveraniștii veniți din urmă, dar departe.
2. Sondajul AtlasIntel
   Aici cursa arăta și mai strânsă: Ciucu, Băluță, Drulă și Anca Alexandrescu grupați într-un interval de două puncte, toți patru între 17–19%. Practic, oricine putea intra în turul „percepției de favorit” dacă mai primea două-trei zile de campanie agresivă.
3. Sondajul suveranist
   Publicat de Ninel Peia pe Facebook, acest „barometru” inversa complet ierarhia: Drulă era primul cu 25%, Anca Alexandrescu avea 20%, Băluță 19%, Ciucu 13%. Un București în care USR și suveraniștii domină, iar PSD și PNL privesc de jos.

Acum vine sondajul INSCOP, în care Drulă se prăbușește la 11–12%, Anca suie la peste 19%, iar Ciucu și Băluță conduc detașat.

Când patru sondaje îți spun patru povești fundamental diferite despre același oraș, în aceeași lună, ai două variante:
– fie Bucureștiul e o gelatină care își schimbă forma la trei zile,
– fie sondajele au devenit, în bună măsură, instrumente de campanie, nu instrumente de măsurare.

De ce sare Drulă la gâtul sondajelor

Nu e prima dată când USR acuză manipularea sondajelor. Șeful de campanie al lui Drulă a vorbit deja despre „sondaje fabricate” și despre faptul că, în fiecare campanie, PNL vine cu aceeași șmecherie: scoate „cercetări” care au mai mult rol de descurajare și de panica electoratul advers decât de informare.

Vlad Voiculescu, noul consilier al lui Nicușor Dan, a dus critica și mai departe:
– a spus clar că INSCOP „livrează pentru PNL”;
– a amintit că, în 2024, același institut îl umfla pe Piedone la aproape 40% și îl subevalua masiv pe Nicușor, care a câștigat detașat;
– a vorbit despre Burduja și Geoană umflați spectaculos în sondaje, cu rezultate finale mult mai slabe.

Din această perspectivă, reacția lui Drulă nu este doar defensivă, de om lovit în ego. El încearcă să taie din fașă mesajul psihologic transmis de astfel de cifre:
„Nu mai are rost să îl susții, e pe locul 4, nu prinde nimic.”

Și, da, aici intrăm în miezul problemei: sondajele nu mai sunt simple radiografii, ci devin campanii de re-aranjare a creierului alegătorului.

Cum se manipulează, de fapt, prin sondaje

Nu ai nevoie să „falsifici” fizic răspunsurile pentru a obține un rezultat convenabil. E suficient să lucrezi cu câteva șuruburi fine:

• Cine plătește sondajul
  Beneficiarul are interes să iasă bine. Un partid nu dă bani unui institut ca să primească o palmă. E o presiune structurală, chiar dacă nu se dictează cifrele la telefon.
• Cum formulezi întrebările
  Se pune accent pe „cine merge sigur la vot”, nu pe toți respondenții. Sau se selectează scenarii în care un candidat apare în ipostaze avantajoase, ceilalți nu.
• Pe cine incluzi în eșantion
  Ai mai mulți respondenți din anumite cartiere, anumite grupe de vârstă, anumite medii socio-profesionale. La București, dacă bagi mai multe gospodine de la periferie și mai puțini tineri din ”urban”, ai deja altă poză.
• Cum prezinți rezultatele
  Spui doar „dintre cei care au o opțiune clară de vot” (adică scoți din bazin indecișii), folosești grafice care măresc spectaculos diferențele, faci titluri de tipul „X s-a prăbușit, Y recuperează spectaculos”.
• Când dai drumul în presă
  Un sondaj publicat cu două săptămâni înainte de vot, repetat obsesiv în talk-show-uri, nu mai e informație, e campanie pură: împinge alegătorul spre „vot util” și îl face să creadă că votul pentru candidatul „căzut” e aruncat pe fereastră.

Nu ai nevoie să falsifici tabele, e suficient să denaturezi trama electorală.

De ce e împins Drulă pe locul 4 și cine profită

Dacă te uiți la mesajul ultimului sondaj controversat, tabloul e limpede:

• PSD și PNL sunt marii competitori, „marile partide responsabile”;
• candidata suveranistă devine brusc „în creștere”, aproape la nivelul lor;
• Drulă e împins într-un colț, ca „outsider fără șanse”.

Cine câștigă din această poză?

1. PNL și PSD
   Mesajul lor de fond e: „Nu risipi votul pe un candidat fără șanse, alege unul dintre noi doi, care chiar pot câștiga”. E vechea poveste cu „votul util”.
2. Suveraniștii
   Când o candidată radicală apare tot mai sus în sondaje, capătă aer de „val politic” și începe să atragă votanți dezgustați de tot și de toate. Pericolul nu e doar pentru Drulă, ci și pentru candidații mainstream, dar pe termen scurt, creșterea ei servește perfect panica: „atenție, vine extrema, uniți-vă în jurul candidatului nostru”.
3. Cei care vor un București „rearanjat”
   Dacă Drulă e perceput ca fiind slab, scade presiunea pentru alianțe, pentru negocieri, pentru compromisuri. Poți liniștit să vii după alegeri și să spui: „USR a fost prea mic, n-am avut ce discuta cu ei”.

Sondajele, din ce în ce mai slabe la anticipat realitatea

Dincolo de scandalul de moment, există un fapt greu de ignorat: sondajele au ratat grav realitatea în ultimii ani, nu doar în România.

La localele trecute din București, institute respectabile l-au umflat pe Piedone la aproape 40%, în timp ce Nicușor Dan era dat mult mai jos. Rezultatul: Piedone undeva la 15%, Nicușor peste 47%. Diferența nu e o eroare statistică, e alt film.

Aceeași poveste cu candidați umflați artificial – Burduja, Geoană, diverși „favoriți ai momentului” – care în ziua votului s-au dovedit mult mai slabi.

Când același tip de „greșeală” se repetă în aceeași direcție, de fiecare dată, nu mai poți vorbi doar despre neatenție metodologică. Vorbim despre un sistem în care sondajul a ajuns să fie o formă de campanie electorală cu tabele și grafice, nu o fotografie onestă a opiniei publice.

Sondajul ca instrument de descurajare

Pentru Cătălin Drulă, miza e dublă:
– să nu fie scos din joc prin percepție înainte să se numere voturile;
– și să nu repete soarta lui Nicușor Dan, pe care „șuvoiul de sondaje” l-a dat mort de două ori înainte să câștige alegerile.

Pentru bucureșteanul care citește grafice și bare colorate, miza e și mai simplă: să înțeleagă că sondajele nu sunt oracole, sunt un produs cu intenție. Cineva le plătește, cineva le ambalează, cineva le folosește.

Singurul moment în care realitatea devine imposibil de falsificat e duminica votului, seara, când numărătoarea paralelă se ciocnește cu numărătoarea oficială. Până atunci, „prăbușirile spectaculoase” și „salturile neverosimile” ar trebui citite cu un reflex sănătos de suspiciune.

Note pentru context

• Sondajul INSCOP pentru platforma Informat.ro, 17–19 noiembrie, îl plasează pe Cătălin Drulă pe locul 4 (circa 11,6%), în urma lui Daniel Băluță (26,6%), Ciprian Ciucu (24,2%) și Anca Alexandrescu (19,1%).
• Vlad Voiculescu acuză public INSCOP că „livrează pentru PNL” și amintește erorile masive din 2024 (Piedone la 39% vs 15%, Nicușor Dan subestimat, candidați PNL și independenți umflați).
• Sondajul comandat de PNL la Novel Research (24–31 octombrie) îl dădea pe Drulă la 18,7%, pe locul 3, iar pe Anca Alexandrescu la 15%.
• Un sondaj AtlasIntel arată o cursă foarte strânsă între Ciucu, Băluță, Drulă și Anca Alexandrescu, toți în intervalul 17–19%.
• „Sondajul suveranist” publicat de Ninel Peia îl pune pe Drulă primul (25%), urmat de Anca Alexandrescu (20%), cu Băluță și Ciucu mult mai jos.