Un palat legendar din București își DESCHIDE porţile pentru vizitatori

Palatul Elisabeta îşi va deschide porţile în cursul lunilor iulie-septembrie şi va permite vizitatorilor accesul în mai multe săli cu caracter public, dar şi în curte. Asociaţia Casa Majestăţii Sale va inaugura proiectul intitulat „Expoziţia Regală Palatul Elisabeta”.

Potrivit proiectului se va permite accesul în sălile cu caracter public ale palatului, după cum urmează: salonul l Mihai I, Galeria de Artă, Salonul Carol I şi Elisabeta, Salonul Alb, Biroul Majestăţii Sale, Sala Regilor şi Sufrageria Mare. De asemenea, vizitatorii vor avea acces în grădina Palatului, acolo unde are loc în fiecare an Garden Party şi unde se află „Memorialul Copacilor”. Care cuprinde arbori plantaţi de personalităţile regale şi şefii de stat care au vizitat palatul, din anul 2001 încoace, potrivit comunicatului Casei Regale.

Vor fi expuse uniformele militare ale Regelui Mihai I, colecţia de costume populare istorice a Reginei Elena, decoraţii şi ordine regale, Colecţia Regală de Artă Contemporană, precum şi masa din Sufrageria Mare, aşa cum este pregătită pentru dineurile oficiale. Expoziţia Regală Palatul Elisabeta va avea caracter permanent, dar numai în anumite perioade ale anului, detalii urmând să fie anunţate din timp, se mai arată în comunicat. În mai a.c., Palatul Elisabeta a fost dat în folosinţă gratuită, de către Guvernul Orban, pe o perioadă de 49 de ani, Asociației Casa Majestăţii Sale ă înființată în 2009. Decizia a venit la scurt timp după ce actualul Executiv a stabilit, la începutul lunii aprilie tot anul acesta, recunoașterea Asociației Casa Majestății Sale ca fiind de utilitate publică. Palatul Elisabeta, care a fost reședința oficială a Regelui Mihai I, în calitate de fost șef de stat, este evaluat în prezent de Guvern la peste 44 milioane lei.

Palatul cu istorie zbuciumată

Principesa Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria, și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, o reședință a cărei realizare a fost încredințată unui arhitect în vârstă de numai 24 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1935 și a fost încheiată în anul 1937, potrivit romaniaregala.ro. În zilele noastre, o placă de aramă este așezată pe peretele exterior al turnului de la intrare, în stânga porților mari de fier forjat, iar pe placă sunt indicați anii construcției, ca și anul nașterii și cel al morții arhitectului: 1911-1991. Fiica arhitectului Marcu a oferit cadou Familiei Regale, în anul 2002, planșele și fotografiile construcției, pe care tatăl său le-a păstrat în biroul lui, până la sfârșitul vieții.

În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat și distrus Casa Nouă, reședința suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal (pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului). În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuința secretă din satul Dobrița (județul Gorj), Regele Mihai și Regina-mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii, care a avut generozitatea de a le pune la dispoziție integral reședința ei bucureșteană. Suveranul și mama sa au rămas aici până în dimineața zilei de 31 decembrie 1947.

În ziua de 30 decembrie, la ora 15, Regele Mihai a fost forțat să-și semneze abdicarea, într-un salon de la etaj. După vizita lui Petru Groza și a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele și mama sa au decis să rămână la palat în acea seară, au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viața angajaților putea fi în pericol, apoi au luat cina și, a doua zi dimineață, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan. Niciunul dintre ei nu știa atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta. În timpul regimului comunist, din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ținut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puțini oaspeți oficiali au locuit, însă, la palat.

Regele Mihai a pășit din nou pragul Palatului Elisabeta aproape cinci decenii după plecarea în exil, la 28 februarie 1997, când Guvernul de atunci l-a invitat să locuiască pentru cinci zile la Palatul Elisabeta.