Ungaria crește miza în războiul antidrog: bunuri confiscate și toleranță zero pentru recidiviști

În lupta împotriva drogurilor, Ungaria și România par că locuiesc pe continente diferite. Budapesta tocmai a ridicat o „cortină de fier” în fața consumatorilor și traficanților – confiscări extinse, toleranță zero pentru recidiviști și măsuri punitive radicale. Bucureștiul, în schimb, preferă o cale mai prudentă și mai umană: pedeapsă, da, dar și tratament, recuperare și șansa de reintegrare socială.

Două abordări vecine și totuși atât de departe una de alta: rămâne de văzut care dintre ele chiar va face diferența în fața realității.

Ce aduce noua lege antidrog?

Pe 15 iunie 2025 a intrat în vigoare în Ungaria o nouă lege antidrog, mult mai severă decât cea precedentă. Și când spunem „severă”, ne referim la confiscarea extinsă a bunurilor implicate în traficul de droguri. Practic, orice proprietate folosită la distribuirea substanțelor interzise – mașini, apartamente, case sau sedii comerciale – va putea fi pusă sub sechestru, indiferent dacă bunurile aparțin traficantului sau altor persoane, atât timp cât există dovezi clare că au servit activităților ilegale.

În plus, noua lege modifică statutul substanțelor psihoactive nou-apărute („noile droguri sintetice”): posesia și comercializarea acestora nu mai sunt contravenții, ci infracțiuni pedepsite penal. Cu alte cuvinte, cei care vor să experimenteze astfel de substanțe riscă direct deschiderea unui dosar penal.

Recidiviștii nu mai au scăpare

Dacă ești prins a doua oară în legătură cu traficul sau consumul de droguri, șansele tale la eliberare condiționată dispar complet. Statul maghiar a decis că recidiviștii își vor ispăși integral pedepsele primite, fără excepție. Conform declarațiilor oficiale ale lui László Horváth, coordonatorul guvernamental al luptei antidrog, recidiva echivalează cu o pedeapsă executată până la capăt.

Consumatorii scapă doar dacă denunță sursa

Deoarece în Ungaria consumul de droguri este încă tratat ca infracțiune și nu ca problemă medicală, consumatorii prinși au doar două variante pentru a evita pedeapsa: fie indică autorităților sursa drogurilor, fie oferă informații relevante despre traficanți. Acest mecanism are însă o limită clară: fiecare consumator prins are doar două șanse pentru a coopera astfel cu autoritățile. La a treia abatere, posibilitatea de „înțelegere” dispare, iar consumatorul devine infractor cu drepturi depline.

Alte măsuri introduse prin noua lege

Noua lege aduce cu sine o serie de instrumente suplimentare pentru autorități, printre care se numără inclusiv măsura relocării interne a traficanților recidiviști. Practic, cei condamnați pentru trafic vor putea fi mutați forțat în alte regiuni, pentru a rupe legăturile acestora cu rețelele locale de distribuție și pentru a reduce influența lor în comunități.

Scăderea consumului și promisiunea politică

Autoritățile maghiare susțin că noile măsuri deja dau rezultate. Potrivit declarațiilor oficiale, în ultimele luni traficul și consumul de droguri au scăzut, datorită eficienței sporite a poliției și durității noilor sancțiuni. Horváth afirmă că poliția are acum instrumente mai puternice pentru a lupta eficient împotriva traficului de droguri.

Comentariu critic

(a) Confiscările extinse: spectaculoase, dar problematice

Ideea confiscării bunurilor este atractivă pentru public, dar poate deveni problematică în practică. Imaginează-ți că îți împrumuți locuința sau mașina unui prieten, iar acesta este prins traficând droguri din proprietatea ta. Este oare corect să fii pedepsit indirect pentru infracțiunea altcuiva? Problema morală și juridică merită dezbătută.

(b) Criminalizarea noilor droguri: o măsură eficientă sau exagerată?

Pe de o parte, decizia de a transforma noile substanțe psihoactive în infracțiuni penale trimite un mesaj clar că autoritățile sunt hotărâte să lupte ferm. Pe de altă parte, această măsură riscă să transforme în infractori mulți consumatori ocazionali, fără antecedente penale, împingându-i într-un cerc vicios din care este greu să mai iasă.

(c) Lipsa abordării medicale pentru consumatori

Este evident că în acest cadru legal consumatorii sunt considerați infractori. Singura lor salvare este să devină informatori. Dar dependența este o boală, iar soluțiile oferite de noua lege nu includ tratament, consiliere sau sprijin pentru reintegrarea socială. Într-o țară modernă, lupta împotriva drogurilor ar trebui să implice și o abordare medicală și socială, nu doar penală.

(d) Scopurile versus mijloacele alese

Deși aceste măsuri pot duce temporar la scăderea traficului de droguri, efectul pe termen lung este discutabil. Fără programe solide de prevenție, educație și recuperare, traficul se poate muta în alte zone sau medii sociale, fără să dispară cu adevărat. Autoritățile trebuie să decidă clar dacă obiectivul lor este sănătatea publică și siguranța comunității, sau doar o politică spectaculoasă menită să impresioneze electoratul.

Un strop de ironie constructivă

Ungaria își intensifică lupta antidrog prin măsuri severe, confiscări masive și toleranță zero pentru recidiviști. Însă există o problemă esențială: consumatorii continuă să fie tratați exclusiv ca infractori, iar abordarea umană și medicală lipsește cu desăvârșire. Măsurile dure au, desigur, efecte spectaculoase pe termen scurt, dar fără o strategie integrată și umană, există riscul să se creeze doar un sistem penal rigid în jurul unei probleme sociale complexe.

Iată o comparație clară și fără menajamente între legislația antidrog din România (actualizată la 16 iunie 2025) și schimbările recente din Ungaria.

Definiția consumului și regimul juridic

România

• Consum ilicit: definit ca posezi droguri fără prescripție și este infracțiune.
• Pedepse: pentru consum „personal” – poți primi amendă sau închisoare între 3 luni – 3 ani, în funcție de substanță. Însă, dacă accepți un program integrat de asistență (tratament + consiliere), e posibil să eviți complet pedeapsa.

Ungaria (după 15 iunie 2025)

• Consumul este infracțiune, fără opțiune prin tratament.
• Însă, poți scăpa doar dacă furnizezi informații relevante despre dealer (maxim de două ori), altfel ești penalizat.

Verdict:
România oferă o abordare umană și medicală, facilitând reintegrarea, spre deosebire de Ungaria, care pune consumatorul într-un colț penal și îl condiționează să „coopereze” cu autoritățile.

Traficul, furnizarea și distribuția

România

• Transportul, producția sau distribuția drogurilor atrag pedepse de:
  • 2–7 ani închisoare, sau
  • 5–12 ani, în funcție de tipul substanței.
  • Import/export: între 3–10 ani sau chiar 7–15 ani.

Ungaria

• NPS (noile substanțe psihoactive) și alte droguri sunt acum infracțiuni grave, nu contravenții.
• Pedepsire severă și confiscări pentru trafic.
• Recidiviștii nu au scăpare: a doua condamnare – niciun fel de eliberare condiționată.

Verdict:
Ambele țări au penalizări grele pentru trafic, însă Ungaria adaugă mecanisme mult mai punitive – confiscări extinse și recidivă fără clemență.

Confiscarea bunurilor și măsuri suplimentare

România

• Legea 143/2000 și OUG 147/2024 se concentrează pe crearea și finanțarea de centre naționale de asistență, dar nu oferă confiscări extinse automatizate ale bunurilor aparținând altor persoane.

Ungaria

• Confiscare automată a bunurilor (mașini, imobile, echipamente) folosite la trafic – indiferent de proprietar.
• Măsură suplimentară: recidiviștii pot fi relocați forțat din comunitățile unde operau.

Abordarea recidivei

România

• Nu există o interdicție clară asupra eliberării condiționate în caz de recidivă.
• Posibilitatea de tratament repetat este deschisă, la fel și pentru recidiviști.

Ungaria

• Recidiviștii sunt tăiați de pe listă: nu există eliberare condiționată de la a doua condamnare.
• Confiscări și relocări suplimentare.

Tratament și strategie publică

România

• OUG 147/2024 întărește rolul Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor.
• Abordare multidisciplinară: evaluare, tratament, consiliere, reinserție socială.

Ungaria

• Fără centru integrat de tratament
• Toate măsurile sunt punitive: confiscări, relocări și eliminați de drepturi. Fără accent pe prevenție sau terapie

Concluzie fără menajamente