Ungurii avertizează: România își sapă singură groapa economică

România se află de cinci ani sub incidența procedurii de deficit excesiv (EDP) declanșată de Uniunea Europeană în 2020, iar, potrivit unei analize recente publicate de Portfolio.hu, țara are în continuare dificultăți majore în respectarea cerințelor bugetare impuse de Bruxelles. Deși Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a acordat termene suplimentare, experții avertizează că, fără reforme rapide și consistente, Bucureștiul riscă nu doar sancțiuni, ci și pierderea unei părți semnificative din fondurile europene disponibile.

Deficit record și datorie în creștere

În 2024, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB — unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru 2025, Comisia Europeană estimează un nivel de circa 8,6%, ceea ce plasează România într-o zonă de risc fiscal ridicat. În același timp, datoria publică este prognozată să urce de la 54,8% din PIB la 63% până în 2026, depășind pragul de sustenabilitate stabilit la nivel comunitar.

Creșterea economică rămâne modestă: doar 1,4% în 2025 și maximum 2,2% în 2026, chiar și în scenariul optimist al accelerării absorbției fondurilor europene. Inflația se menține ridicată, între 5 și 6%, iar deficitul de cont curent, estimat la 8–9% din PIB, reflectă o economie dezechilibrată — marcată de consum intern mare și exporturi slabe.

Investitorii devin tot mai reticenți

Semnalele din piață confirmă pierderea încrederii. Randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a urcat în octombrie 2025 la 8,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Agențiile de rating au reacționat imediat, revizuind perspectivele României la „negative”. Țara rămâne la limita inferioară a categoriei „investment grade”, iar o retrogradare ar majora costurile de împrumut și mai mult.

11:45, 16.10.2025 • Finanțe

Economia României merge cu frâna trasă: de ce banii tăi nu mai ajung la fel ca anul trecut

12:32, 15.10.2025 • Internațional

Atenție, Sofia! „Isărescu de Bulgaria” dă România exemplu negativ

Cinci ani de amânări și promisiuni

Procedura de deficit excesiv a fost deschisă în aprilie 2020, iar România trebuia să corecteze dezechilibrul bugetar până în 2022. Pandemia a permis o prelungire generală a termenului până în 2024, însă Bucureștiul a ratat din nou țintele. În vara anului 2025, Comisia Europeană a constatat oficial că țara nu a făcut „pași concreți” pentru reducerea deficitului, stabilind un nou calendar: România trebuie să atingă țintele de ajustare fiscală cel târziu până în 2030.

Pentru a răspunde criticilor Bruxelles-ului, Guvernul condus de Nicușor Dan a adoptat două pachete fiscale în 2025:

• primul, intrat în vigoare în iulie, a majorat TVA, a introdus taxe noi pentru bănci și industria jocurilor de noroc, și a plafonat salariile și pensiile din sectorul public;
• al doilea, în septembrie, a vizat reforme structurale în domeniile pensiilor, sănătății, administrației publice și guvernanței corporative.

Măsurile sunt apreciate de experți ca fiind „în direcția corectă”, dar implementarea lor este dificilă, întâmpinând rezistență socială și obstacole juridice.

Fonduri europene în pericol

Consecințele neconformării nu sunt doar macroeconomice, ci și financiare: România riscă să piardă o parte importantă din banii europeni. Din cei 31 de miliarde de euro alocați prin fondurile de coeziune 2021–2027, doar 16% au fost accesați până în octombrie 2025. În cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), din totalul de 28,5 miliarde de euro disponibili, țara a reușit să atragă doar 37,6%.

Dacă până în august 2026 nu sunt finalizate proiecte eligibile, România ar putea pierde până la 10 miliarde de euro — echivalentul a aproape 4% din PIB.

Reforme sau izolare financiară

Comisia Europeană insistă pe un plan coerent de consolidare fiscală, accelerarea absorbției fondurilor europene și tranziția energetică. Totodată, Bruxelles cere reforme pe piața muncii, investiții în competențele digitale și extinderea rețelei de protecție socială pentru categoriile vulnerabile.

Exemplele Spaniei și Portugaliei, care au reușit în 2016 să iasă din procedura EDP printr-o cooperare strânsă cu instituțiile europene, arată că succesul depinde de implementarea rapidă a reformelor și de o relație constructivă cu Comisia.

Lecțiile din regiune

Comparativ, Ungaria, deși și ea vizată de o procedură de deficit, se confruntă cu o situație fiscală mai stabilă: deficitul estimat pentru 2025 este de 4,6% din PIB, iar absorbția fondurilor europene, deși lentă, progresează constant. România, în schimb, rămâne blocată în birocrație și într-un ritm de execuție redus.