Unul din trei adolescenți români nu merge la școală. Suntem codaşi la finanţarea sistemului de educaţie

Publicat: 10 sept. 2025, 19:21, de Anamaria Ionel, în Educație , ? cititori
Unul din trei adolescenți români nu merge la școală. Suntem codaşi la finanţarea sistemului de educaţie

România rămâne la coada Europei atunci când vine vorba de educație. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), intitulat Education at a Glance 2025, arată că sistemul educațional românesc este printre cel mai slab finanțate din lume și se confruntă cu cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană.

Documentul analizează performanțele și investițiile în educație din 38 de state membre și peste 10 țări partenere, printre care SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud sau Australia.

Concluziile pentru România sunt dramatice: prea puțini bani alocați școlii, prea mulți copii și adolescenți în afara sistemului educațional, foarte puțini adulți cu studii superioare și o durată a instruirii școlare sub media internațională.

România, la coada Europei în finanțarea educației

OCDE arată că România cheltuiește cel mai puțin pe educație dintre toate statele europene analizate. Concret, investiția este de doar 6.069 de dolari per elev sau student, de la școala primară până la universitate. Prin comparație, media OCDE depășește 11.000 de dolari, iar țările din fruntea clasamentului, precum SUA sau Elveția, investesc de peste patru ori mai mult.

Raportată la produsul intern brut, situația este și mai gravă. România alocă doar 2,5% din PIB pentru educație, față de 4,7% media OCDE. Doar câteva state din afara Europei, precum Peru, Mexic sau Africa de Sud, se află sub România la acest capitol.

Această subfinanțare cronică se reflectă direct în infrastructura școlară, dotările laboratoarelor, accesul la resurse educaționale moderne și capacitatea sistemului de a sprijini elevii vulnerabili.

Abandonul școlar, o problemă dramatică

Cifrele prezentate de OCDE arată că România se confruntă cu cea mai gravă criză de abandon școlar din Europa. 16% dintre copiii între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, în timp ce media OCDE este de doar 2%.

Situația devine și mai alarmantă în rândul adolescenților între 15 și 19 ani: 32% nu merg la școală, comparativ cu o medie internațională de 16%.

Practic, unul din trei adolescenți români este rupt de sistemul educațional, ceea ce ridică semne de alarmă privind integrarea lor pe piața muncii și riscul de excluziune socială. La nivel european, doar Turcia are cifre similare. În rest, România este depășită de toate celelalte state analizate.

Efectele abandonului: tineri fără ocupație și fără viitor

Raportul OCDE arată că România se situează pe ultimul loc în Europa în privința capacității de a-și păstra tinerii în sistemul de educație.

În ciuda unor progrese minore – procentul adulților tineri (25-34 de ani) cu doar studii gimnaziale a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024 – țara noastră rămâne la același nivel cu Spania și mult peste media UE (11%).

Abandonul școlar are consecințe directe asupra pieței muncii. Proporția tinerilor români între 18 și 24 de ani care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau formare (așa-numita categorie NEET) este de 22%, față de media OCDE de 14%. Este cel mai ridicat procent din Europa, ceea ce semnalează un risc major: o generație de tineri fără pregătire, fără joburi stabile și expusă la marginalizare socială.

Studiile superioare, un lux pentru români

Dacă rata de absolvire a universităților este relativ bună – 62% dintre studenți finalizează studiile în trei ani, peste media OCDE de 43% – numărul total al adulților cu diplomă universitară este foarte mic.

Doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au o calificare terțiară, față de media internațională de 42%. România se află astfel pe ultimul loc în Europa, comparabilă cu state precum China sau India și depășind doar câteva țări africane.

Această situație reflectă atât accesul limitat la învățământ superior, cât și lipsa unor politici eficiente de sprijin pentru studenți.

Un alt indicator negativ este timpul efectiv petrecut de elevi la școală. În România, copiii primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în ciclurile primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.

În plus, vacanțele școlare sunt printre cele mai lungi din lume: 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu 13,5 săptămâni în medie la nivel internațional. Specialiștii atrag atenția că aceste diferențe contribuie la decalajele de învățare și la slaba pregătire a elevilor români la testările internaționale.

Salarii peste medie pentru profesori

Paradoxal, raportul OCDE arată că România se remarcă prin salariile profesorilor, cel puțin în comparație cu alți angajați cu studii superioare.

După greva generală din 2023, salariile cadrelor didactice au crescut semnificativ. Astfel, un învățător câștigă în medie cu 14% mai mult decât un alt angajat cu studii superioare. În contrast, în majoritatea țărilor OCDE, profesorii câștigă cu 19% mai puțin.

Totuși, OCDE avertizează că această creștere poate deveni nesustenabilă, în condițiile în care cheltuielile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a bugetului educațional. Fără investiții suplimentare în infrastructură și resurse, salariile profesorilor nu pot compensa lipsurile sistemice.

Consecințe pe termen lung

Specialiștii în educație avertizează că menținerea României pe ultimul loc în Europa la capitolul educație va avea efecte grave asupra dezvoltării economice și sociale.

Un sistem educațional subfinanțat produce generații de tineri slab pregătiți, ceea ce limitează capacitatea țării de a atrage investiții, de a inova și de a concura pe piața europeană. În plus, abandonul școlar ridicat crește riscul de sărăcie și excluziune socială.

OCDE recomandă României creșterea investițiilor în educație, dezvoltarea programelor de sprijin pentru elevii vulnerabili, reducerea inegalităților dintre mediul urban și cel rural și adaptarea curriculumului la cerințele pieței muncii.

Raportul Education at a Glance 2025 al OCDE plasează România pe o poziție critică: ultima din Europa la investițiile în educație, cu rate record de abandon școlar și unul dintre cele mai mici procente de adulți cu studii superioare. În timp ce alte state europene își adaptează politicile pentru a pregăti noile generații pentru provocările economiei globale, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al subfinanțării, abandonului școlar și al lipsei de perspective pentru tineri.

În lipsa unor reforme reale și a unei finanțări consistente, educația românească riscă să devină nu doar un factor de stagnare, ci și un obstacol major în calea dezvoltării țării.