Va fi reabilitat Conacul de la Mânjina la care Kogălniceanu, Alecsandri, Cuza și Costache Negri au pus la cale Unirea Principatelor

Conacul de la Țigănești, situat în apropierea Tecuciului și Conacul de la Mânjina, aflat la 40 km de Galați, sunt cele două locuri de taină în care s-au întâlnit o mare parte dintre pașoptiști pentru a pune la cale Unirea Principatelor.

Nu le-a fost deloc simplu ca, mai ales în Moldova, să reușească să înfrângă partida antiunionistă și pe caimacamul Vogoride, care uneltea pentru a fi uns domn al Moldovei de Înalta Poartă. A fost nevoie de o întreagă strategie, inclusiv de o acțiune de spionaj a Cocuței Conachi pentru dovedirea uneltirilor caimacamului Vogoride, care era soțul său.

Niciunul din cele două conace nu au avut o soartă prea bună în ultimele decenii. Palatul de la Țigănești, al poetului Costache Conachi, a fost obținut în instanță de Academia Română, care l-a avut în proprietate înainte de instaurarea comunismului, dar în ultimii ani nu a investit deloc în reabilitarea palatului ajuns în ruină. Conacul de la Mânjina, al scriitorului Costache Negri, a fost un muzeu pentru a cărui consolidare nu s-au găsi bani până acum.

Institutul Național al Patrimoniului a alocat 4,4 milioane de lei pentru reabilitarea Conacului de la Mânjina

Pe 29 septembrie, Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, a anunțat aprobarea finanțării pentru consolidarea și reabilitarea Conacului de la Mânjina, din comuna gălățeană Costache Negri, în care pașoptișii s-au întâlnit în nenumărate rânduri pentru a decide modul în care vor realiza cum vor realiza Unirea Moldovei cu Țara Românească.

„Am fost anunțați de către Institutul Național al Patrimoniului că proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) a fost declarat câștigător și este inclus pe lista de investiții.

Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, instituția sub autoritatea căreia se află Muzeul de Istorie Galați, care are în administrare și Conacul de la Mânjina.

Pentru consolidarea și reabilitarea conacului a fost alocată o sumă de peste de peste 4,4 milioane de lei. Aceste lucrări erau strict necesare după ce a fost structura clădirii a fost afectată de inundațiile produse în Lunca Siretului în 2013.

Conacele de la Mânjina și Țigănești, locurile în care a fost hotărâtă Unirea Principatelor

Familia poetului Costache Conachi, , ispravnic și logofăt, considerat de George Călinescu precursorul poeziei moderne româneşti, a jucat un rol important înfătuirea Unirii Principatelor.

Costache Conachi s-a născut la Conacul de la Tigăneşti pe 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit în acest conac aproape întreaga viaţă. La Țigănești, poetul şi-a transpus în versuri dragostea pentru Zulnia, Smaranda Negri şi tot aici a avut loc şi căsătoria lor. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele din Iaşi şi a cumpărat mai multe moşii din preajma Tecuciului, ajungând proprietarul unui domeniu de peste 30.000 ha, ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Pe 17 august 1828, la Conacul de la Tigăneşti s-a născut Cocuţa, fiica lui Costache Conachi şi Smarandei Negri.

Conacul de la Mânjina îi aparținea lui Costache Negri, fiul dintr-o căsătrie anterioară a Smarandei Negri. Familia Conachi era o familie de pașoptiști și unioniști convinși.

Cocuța Conachi a fost o vreme soția caimacamului Vogoride, dar atunci când a avut prilejul a luat din seiful acestuia de la Conacul de la Țigănești documentele care dovedeau uneltirile lui Vogoride înpotriva Unirii Principatelor. Aceste documente au ajuns în ziarele din Paris și au convins puterile occidentale să susțină Unirea.

Conacul de la Țigănești și la Conacul de la Mânjina au găzduit întâlnirile de taină la care unioniştii, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alecsandru Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu și Costache Negri, au pus la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Conacul de la Mânjina, o casă cu ceardac înobilată cu mobilierul și obiectele care evocă întâlnirile de taină ale pașoptiștilor

Conacul familiei lui Costache Negri a fost la construit în stilul caselor țărănești din Moldova, cu două ceardace pe stâlpi de lemn. Casa a fost locul unde fruntașii generației pașoptiste se întâlneau deseori, înainte de anul 1848, pentru a discuta principiile pe care s-au bazat documentele programatice ale Revoluției de la 1848.

În anul 1943 clădirea a fost declarată monument istoric și tot atunci s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. Această intenție s-a materializat abia 25 ani mai târziu, în 1968. Actuala formulă organizatorică a muzeului, „Casa Memorială Costache Negri”, a fost inaugurată la 21 mai 1986.

După 1990, a devenit o tradiție ca în fiecare an, în ziua de 21 mai, de Sfântul Constantin și Elena, când și-ar fi sărbătorit ziua numelui Costache Negri, la Casa Memorială să fie organizate „Întâlnirile de la Mânjina”, eveniment cultural și artistic ce rememorează personalitatea celui care a participat la Revoluția de la 1848 și a fost pârcălab de Galați.

Conacul de la Mânjina a fost afectat de o viitură devastatoare și inundațiile din 2013 și de atunci a devenit o prioritate consolidarea și reabilitarea conacului. Exponatele au fost restaurate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați.

Pe 19 octombrie 2016 muzeul a fost redeschis, la comemorarea a 140 de ani de la moartea lui Costache Negri, reluând o expoziție apreciată până la vremelnica închidere a conacului – „Ambient românesc – ambient european: Conacul de la Mânjina”.

În cele șapte săli de expoziție se regăsesc mobilier și piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boierești din acea perioadă, picturi, fotografii și documente relevante pentru viața și activitatea lui Costache Negri și a familiei și colaboratorilor săi.

Sunt expuse și obiecte cu valoare memorială, legate de personalitățile care au participat la întâlnirile de taină de la conacele de la Mânjina și Țigănești pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească, precum Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri și Alexandu Ioan Cuza.

Pe 19 mai 1973, în fața casei memoriale a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici.

Conacul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub codul de clasificare GL-IV-m-B-03147.