Valea Jiului, abandonată de Guvernul Bolojan: Măsuri clare puse pe hârtie, dar fără viitor în Programul de Guvernare

Fostul ministru liberal al Energiei, Sebastian Burduja, a pus pe hârtie o serie de măsuri concrete pentru Valea Jiului, însă, în actualul Program de Guvernare al Cabinetului Bolojan, zona nu mai figurează printre priorități. Singura regiune minieră și energetică menționată este cea administrată de Complexul Energetic Oltenia.

Valea Jiului, una dintre cele mai afectate regiuni industriale de tranziția energetică, rămâne din nou într-o zonă de incertitudine, în ciuda unor documente oficiale elaborate în perioada mandatului lui Sebastian Burduja la Ministerul Energiei. Potrivit informațiilor cuprinse într-un răspuns oficial al Ministerului, sub semnătura echipei lui Burduja, au fost conturate direcții clare privind închiderea exploatărilor miniere, reconversia capacităților energetice și identificarea unor surse alternative de energie în Valea Jiului.

Documentul evidențiază faptul că România s-a angajat, prin Ordonanța de Urgență 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, să închidă toate capacitățile energetice pe bază de cărbune până în 2030, inclusiv exploatările miniere de huilă din Valea Jiului. Calendarul prevede:

• Închiderea minei Lonea până la 31 decembrie 2025

• Închiderea minei Lupeni până la 30 iunie 2026

• Finalizarea lucrărilor de închidere la minele Vulcan și Livezeni până în 2032

Până la sfârșitul acestui proces, grupul energetic de la Paroșeni va continua să utilizeze huila rezultată din lucrările de punere în siguranță a zăcămintelor.

07:58 • ECONOMIE

Reforma fiscală a Guvernului Bolojan: Analiză la sânge – ce ascund cifrele și cine suportă costurile adevărate

20:34 • POLITICĂ

Guvernul Bolojan a depus jurământul! Nicușor Dan: ”O să fie un drum lung, sunt optimist”

Proiecte de reconversie energetică: de la fotovoltaice la stocarea gravitațională a energiei

Pentru a diminua impactul economic al închiderii minelor, Ministerul Energiei a inițiat, în colaborare cu instituții financiare internaționale și parteneri privați, mai multe proiecte pilot în zona Văii Jiului. Printre acestea:

• Instalarea unui parc fotovoltaic pe fosta platformă minieră Paroșeni, cu o capacitate de circa 11 hectare, alături de facilități de stocare a energiei. Proiectul beneficiază de asistență tehnică gratuită din partea Băncii Europene de Investiții, iar studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2025.

• Conversia puțurilor miniere în facilități de stocare a energiei gravitaționale, un proiect derulat în parteneriat cu compania australiană Green Gravity, aflat în faza de evaluare tehnică și legislativă.

• Reconversia treptată a termocentralei Paroșeni prin utilizarea biomasei în amestec cu huilă, cu perspectiva de trecere integrală la bio-cărbune după anul 2030.

• În perspectivă, există intenția de a dezvolta o centrală cu ciclu combinat pe gaze naturale la Paroșeni, cu integrarea tehnologiilor pe bază de hidrogen, în funcție de identificarea surselor de finanțare.

Problema socială: reconversia profesională, între planuri și cifre modeste

Un aspect sensibil al tranziției rămâne sprijinul pentru foștii mineri. Datele oficiale arată că, în perioada 2017-2032, pentru plăți compensatorii destinate personalului disponibilizat au fost alocate 265 milioane de lei, în timp ce bugetul pentru reconversie profesională este de doar 6,4 milioane de lei. Această sumă acoperă cursurile de recalificare pentru aproximativ 2.800 de salariați.

La nivel strategic, prin HG 901/2022, a fost adoptată Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului (2022-2030), care prevede diversificarea economiei locale, sprijinirea IMM-urilor, dezvoltarea turismului și îmbunătățirea mobilității urbane. Cu toate acestea, implementarea rămâne dependentă de accesarea fondurilor europene și de voința politică a actualului Executiv.

Infrastructura și protecția mediului: răspunsuri evazive

În ceea ce privește modernizarea infrastructurii de transport și rețelelor de energie, documentul elaborat de fosta conducere a Ministerului Energiei pasează responsabilitatea către Ministerul Transporturilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), evitând angajamente concrete. Totodată, măsurile privind ecologizarea zonelor miniere și reabilitarea mediului sunt menționate doar în termeni generali, fără un plan operațional clar.

Schimbarea de guvern: Valea Jiului dispare din agendă

Instalarea Guvernului Bolojan a adus o schimbare majoră de retorică la nivel politic. Noul ministru al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan (PSD), nu a făcut până în prezent declarații privind soarta Văii Jiului. Mai mult, în Programul de Guvernare prezentat public, singura regiune minieră menționată explicit este Complexul Energetic Oltenia, în timp ce Valea Jiului lipsește complet.

”Energie din cărbune:

1. • implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune.
   • modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară.
   • punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare”, se spune în programul de guvernare la capitolul energeticii din cărbune.

Ce se întâmplă cu Valea Jiului?

În timp ce la nivel tehnic există proiecte și inițiative care vizează un viitor post-carbon pentru Valea Jiului (”captarea și stocarea CO2 direct în mine”), lipsa unei asumări politice clare din partea noului Guvern ridică semne de întrebare cu privire la continuitatea și finanțarea acestor planuri. În lipsa unei viziuni guvernamentale integrate și a unui calendar realist pentru reconversie economică și socială, riscul ca Valea Jiului să rămână o zonă în derivă, cu șomaj accentuat și infrastructură degradată, rămâne ridicat.

r329B