Pilonul II de pensii private obligatorii, la care cotizează 7,6 milioane de români, a realizat în 2020 un câștig de 6,2%, de trei ori peste inflație, adică un profit net de 900 milioane euro pentru participanți.
Revenirea parțială a piețelor financiare, dublată de managementul profesionist și o strategie de investiții inspirată a făcut ca fondurile de pensii private să recupereze spectaculos, depășind efectele nefaste ale pandemiei și realizând performanțe investiționale remarcabile în 2020.
Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decât rata inflației de anul trecut, ceea ce în termeni monetari înseamnă că fondurile de Pilon II au produs în 2020 un câștig net exclusiv pentru participanți în valoare de 900 milioane euro (după deducerea tuturor comisioanelor). Pe întreaga perioadă de funcționare (2008-2020), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 8,17% (față de o inflație medie anuală de 2,97%), însemnând un câștig net pentru participanți de peste 3,5 miliarde euro.
Pilonul II administrează în prezent active nete de peste 75 miliarde lei (15,4 miliarde euro) în numele a 7,6 milioane de participanți, iar fondurile au făcut deja plăți de 397 milioane lei către 46.000 de beneficiari (participanți și moștenitori ai acestora). În acest moment, peste 1 milion de români (adică 1 din 7) au acumulat mai mult de 20.000 lei în contul lor personal din Pilonul II.
Comparând performanța investițională a Pilonului II pe toată durata sa de funcționare cu inflația corespunzătoare, precum și cu acumularea într-un depozit bancar sau cu investiția în euro, calculele realizate de APAPR arată că în 13 ani de funcționare Pilonul II a realizat pentru români câștiguri financiare net superioare inflației și acumulării în depozite bancare în lei (de aproape 3 ori) ori cumpărării de euro (de 4,5 ori).
Randamente peste medie
Pentru „românul mediu” care câștigă salariul mediu pe economie și a cotizat lună de lună pe toată existența Pilonului II (152 de luni), contribuțiile brute virate în Pilonul II au însumat 16.998 lei. Peste aceste contribuții, participarea la Pilonul II i-a adus acestuia un câștig mediu net de 5.510 lei, față de 1.937 lei (cât ar fi însemnat indexarea contribuțiilor cu inflația corespunzătoare), 1.864 lei (cât ar fi însemnat depunerea lunară a sumelor în depozite bancare în lei, cu dobândă cu capitalizare) sau 1.222 lei (cât ar fi reprezentat câștigul din cumpărarea lunară de euro și actualizarea sumei la finele perioadei).
Potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, „piața pensiilor private a reușit să facă față provocărilor generate de criza COVID-19 punând în evidență capacitatea sistemului de pensii private de a obține profit pentru participanți, chiar și în condiții adverse. Reziliența sistemului în perioadă de criză este determinată atât de calitatea gestionării fondurilor de pensii, de optimizarea portofoliilor de investiții, cât și de activitatea de reglementare și supraveghere.”
Și Pilonul III (pensiile private facultative) a înregistrat în 2020 rezultate pozitive, cu un randament mediu de 4,64%, ajungând la 527.000 de participanți și active nete de peste 2,9 miliarde lei în administrare. Pe toată durata de funcționare, aproape 14 ani, fondurile de pensii facultative au realizat un randament mediu anual de 5,97%. În această perioadă, fondurile facultative au realizat plăți totale către beneficiari în valoare de 323 milioane lei, pentru 47.700 de cazuri de plată.
„Pentru 2021 avem un număr de priorități pe care ne dorim să le promovăm prin dialog instituțional cu ASF, Guvernul și Parlamentul României. Printre acestea se regăsesc adoptarea unei legi pentru plata pensiilor private, stabilirea limitei de deductibilitate pentru pensiile ocupaționale și modificările legislației secundare în vederea digitalizării operațiunilor fondurilor de pensii private și a comunicării cu participanții. Sistemul de pensii private trebuie să recupereze decalajul care îl desparte de alte componente ale sectorului financiar la capitolul digitalizare”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR. „Sistemul de pensii private din România a trecut cu brio încă un test de rezistenţă, devenind și mai bine consolidat pentru a-i susține pe cei care vor ieși la pensie, dar și întregul ecosistem financiar. Într-o perioadă în care economia locală a resimțit impactul negativ al pandemiei pe multiple paliere, fondurile de pensii private au continuat să fie un factor de stabilitate pentru finanțarea companiilor românești listate la BVB și a datoriei publice”, a spus Andreea Pipernea, vicepreședintele APAPR.