Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut la 10-11 ani. Ce face Ministerul Educației?

Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut în România la 10-11 ani, iar traficul de droguri a înregistrat o creștere pe măsură ce traficanții și-au diversificat metodele de distribuire. Un document oficial arată ce face Ministerul Educației pentru combaterea acestui fenomen. 

Fenomenul consumului de droguri la tineri este unul foarte complex, care are legătură cu atitudinea elevilor față de droguri, cu nivelul de informații corecte pe care copiii le au despre acest subiect, cu acceptarea socială a consumului, cu accesibilitatea drogurilor, cu anturajul copiilor și tinerilor, cu politicile statului referitoare la consum și trafic, cu viziunea familiei fiecărui copil în acest domeniu, cu stima de sine a consumatorului și în general cu abilitățile lui socio-emoționale, cu stilul de parenting din familie, cu promovarea mai mult sau mai puțin agresivă a drogurilor în muzică, în cinema, pe rețelele sociale etc. Așadar, schimbările în obiceiurile de consum ale unei comunități nu pot constitui efectul doar al unor măsuri întreprinse de Ministerul Educației, ci rezultatul unui efort conjugat, desfășurat la nivel național, se arată într-un document semnat Ionel-Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației.

Conform acestuia, instituția pe care o reprezintă susține și încurajează organizarea, de către unitățile de învățământ, a cât mai multor activități extracurriculare și extrașcolare, în condițiile legii, având în vedere importanța acestora în prevenirea comportamentelor indezirabile sau periculoase la copii și tineri. De asemenea, la nivel local, județean, regional și național se organizează anual mii de proiecte, competiții, festivaluri, tabere și alte activități de educație extrașcolară cuprinse în calendarele unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare și ale Ministerului Educației.

Activitățile extrașcolare se derulează în funcție de nevoile de educație identificate și sunt complementare educației formale, putând contribui la asigurarea unui suport educațional și emoțional pentru preșcolari, elevi și familiile acestora. Elevii și profesorii au posibilitatea de a alege din oferta de la nivel de unitate școlară, localitate, județean sau național, în funcție de abilități, preferințe, competențe, resurse materiale etc. Inspectorul educativ și directorii trebuie să informeze toate cadrele didactice și elevii despre oportunitatea de a participa la activitățile și proiectele educative care se desfășoară pe parcursul anului școlar.

Conform prevederilor art. 97 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin OME nr. 4183/2022, cu modificările ulterioare, activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței școlare, precum și de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor. Profesorul diriginte întocmește calendarul activităților educative extrașcolare ale clasei; coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare elaborează proiectul programului/calendarului activităților educative școlare și extrașcolare ale unității de învățământ și îl supune spre aprobare consiliului de administrație; calendarul activităților educative extrașcolare este aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Referitor la ședințele de terapie, consiliere și asistență, în unitățile de învățământ există consilieri școlari care activează în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică. Potrivit situațiilor statistice transmise de inspectoratele școlare, în anul școlar curent în cabinetele de asistență psihopedagogică sunt 3.354 de posturi de consilieri școlari. Cabinetul de asistență psihopedagogică modern este un spațiu din cadrul școlii, dotat și utilat, unde elevii, cadrele didactice și părinții se pot adresa cu încredere pentru a fi consiliați și pentru a-și rezolva probleme personale/ interpersonale de ordin psihosociologic sau educațional, care privesc mediul școlar, dificultățile de relaționare și comunicarea la nivel de microgrup/ macrogrup (clasa de elevi, școală, familie, comunitate). Consilierul școlar se ocupă de promovarea sănătății mentale, a stării de bine, prin asigurarea unei funcționări optime din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoțional și social și nu în ultimul rând de activitatea de prevenire a comportamentelor indezirabile, negative, antisociale, a neîncrederii în sine, a conflictelor interpersonale, a situațiilor de criză și dificultăților de învățare.

În planurile-cadru din învățământul primar și gimnazial există aria curriculară „Consiliere și orientare”, cu disciplinele „Dezvoltare personală” și „Consiliere și dezvoltare personală”, la care se adaugă și posibilitatea implementării unui opțional.

În ceea ce privește „livrarea disciplinelor de către persoane antrenate și acreditate internațional”, acest lucru nu este însă posibil în condițiile legislației actuale. În cadrul unor parteneriate cu organizații neguvernamentale, în unitățile de învățământ pot fi implementate programe de dezvoltare personală, ca mijloc de întărire a factorilor de protecție la consumul de substanțe psihoactive, dar acest lucru este realizabil doar acolo unde există organizații care oferă astfel de servicii.

„Good behavior game” este doar una dintre tehnicile de management al clasei și funcționează în special la vârste mici. Fiecare cadru didactic își adaptează strategiile și metodele la specificul clasei, la vârsta elevilor și la nevoile acestora, dar și la resursele personale și ale unității. În prezent accesul la resursele online facilitează alegeri mai adaptate, dar necesită deopotrivă și mai mult efort personal în discernerea metodelor potrivite pentru fiecare clasă.

Ministerul Educație a aprobat recent Listele proiectelor de educație extrașcolară internaționale, naționale, regionale și interjudețene, la care se adaugă listele județene ale proiectelor de educație extrașcolară, în care sunt implicați peste 400.000 de elevi anual. Având în vedere faptul că activitățile extrașcolare constituie atât o modalitate sănătoasă de petrecere a timpului liber, cât și o formă de exersare a abilitaților socio-emoționale ale copiilor, considerăm că acestea pot fi un factor important de protecție, parte a unui mecanism de prevenire la nivel de sistem.

Ministerul Educației va urmări diseminarea exemplelor de bună practică în domeniul prevenirii consumului de droguri prin învățarea socio-emoțională, se arată în finalul expunerii secretarului de stat Lixandru.

Raportul de la Interne

Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut până la 10-11 ani, arată un raport publicat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

La nivel european, 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani au declarat că au consumat un drog ilegal. Comparativ, la nivel naţional, 10,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani au declarat că au consumat, cel puțin odată în viață, droguri (consum experimental). În același timp, traficul de droguri în România a cunoscut o creștere, în timp ce traficanții dezvoltă noi metode de distribuire, iar vârsta consumatorilor a scăzut până la 10-11 ani, potrivit raportului MAI.