Verdict CCR: Moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată. Doar că și-a pierdut obiectivul

Moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată, au decis magistrații Curții Constituționale. Decizia lor vine însă prea târziu pentru a mai produce efecte imediate, în contextul în care a fost deja votată moțiunea inițiată de social – democrați.

Curtea Constituţională (CCR) a motivat luni decizia prin care a stabilit că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR, precizând că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a legii fundamentale.

Decizia CCR pe scurt:

Despre semnături: pot fi depuse şi în copie, nu este obligatoriu să fie în original. Moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată

Despre tergiversare: preşedintele Camerei Deputaţilor trebuia să informeze guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar pentru parcursul parlamentar al moţiunii, iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată cu celeritate în Parlament.

Moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată

CCR explică în motivarea deciziei că nici Constituţia, nici Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Dpeutaţilor şi Senatului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc).

„Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură. Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Mai mult, precizează Curtea, redepunerea în original a semnăturilor nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţial depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.

„În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale”, se mai arată în motivare.

Parlamentul a încălcat Constituţia

Curtea blamează Parlamentul în ansamblul său, pe care îl acuză de încălcarea Constituţiei, pentru faptul că a tergiversat şi blocat dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR.

Separat însă, CCR îl acuză atât de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, cât şi Birourile Permanente Reunite (BPR).

„Curtea constată că preşedintele Camerei Deputaţilor, în loc să aplice prioritar o obligaţie constituţională – comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale –, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum. Astfel, s-a ajuns la încălcarea art.113 alin.(2) din Constituţie”, se arată în motivare.

Moţiunea de cenzură depusă la începutul lunii trecute de USR şi AUR nu a fost nici acum dezbătută şi votată de Parlament. PNL şi PSD au blocat sistematic moţiunea, chiar şi după decizia CCR din 28 septembrie, pretextând că aşteaptă motivarea transmisă astăzi.

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole