Viața în oglindă, între curiozitate științifică și amenințare globală. Ce presupune
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/microbiologie-pexels-edward-jenner-4031442.jpg)
Un nou subiect a început să stârnească îngrijorare în lumea științifică internațională: posibilitatea de a crea forme de viață „în oglindă”, complet sintetice, bazate pe o chiralitate opusă celei care stă la baza organismelor naturale. Ce părea, în urmă cu doar câțiva ani, un exercițiu de imaginație, a devenit o direcție reală de cercetare în biologia sintetică, cu implicații etice, ecologice și medicale greu de anticipat.
Ce este viaţa „în oglindă”
La conferința internațională desfășurată recent la Institutul Pasteur din Paris, zeci de oameni de știință, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au tras un semnal de alarmă: este nevoie urgentă de reglementări clare care să oprească această cursă, relatează Mediafax.
Termenul de „viață în oglindă” se referă la organisme construite exclusiv din molecule chirale în sens opus celor naturale. Cu alte cuvinte, fiecare componentă biologică ar fi o imagine simetrică, dar inversată, a celei cunoscute. Deși astfel de forme nu există în mod natural, ele ar putea fi create în laborator, prin manipulări genetice și biochimice extrem de avansate. Teoretic, aceste organisme nu ar putea interacționa cu cele naturale, ceea ce, spun unii cercetători, le-ar face utile pentru experimente sigure. Practic, realitatea e mult mai complicată.
Unul dintre cei care au ridicat problema este John Glass, cercetător la John Craig Venter Institute din California, care în 2019 vedea în ideea unei vieți sintetice în oglindă o oportunitate interesantă. Între timp, însă, a devenit unul dintre cei mai vocali opozanți. În decembrie 2024, a fost printre cei 38 de semnatari ai unui apel publicat în revista Science, prin care se cerea oprirea acestor cercetări, din cauza riscului de replicare necontrolată. Dacă un asemenea organism scapă în mediu, ar putea supraviețui și chiar prolifera, fără a fi recunoscut de sistemele naturale de apărare sau de degradare.
„O bacterie oglindită ar putea să se hrănească, să crească și să se înmulțească fără să fie detectată sau combătută de prădători sau de sistemul imunitar. E o formă de viață invizibilă și, deci, imposibil de oprit”, a explicat Deepa Agashe, cercetătoare în India.
David Relman, imunolog la Stanford, a avertizat la rândul său că asemenea organisme ar putea avea efecte similare bolilor care afectează persoanele cu imunitatea compromisă.
Conferința de la Paris a marcat un punct de cotitură: pentru prima dată, comunitatea științifică a discutat serios despre stoparea completă a acestui tip de cercetare. Nu toți au fost de acord, dar majoritatea s-a pronunțat pentru stabilirea unei „linii roșii” clare. Hervé Chneiweiss, președintele comitetului de etică al Inserm, a subliniat că problema nu este doar științifică, ci și una economică: „Ce se urmărește aici este, în primul rând, un câștig industrial, nu cunoașterea.”
Deși doar câțiva cercetători din lume lucrează efectiv la acest subiect, impactul unui accident ar putea fi uriaș. Pentru a înțelege mai bine potențialul de risc, au fost propuse și experimente inverse, cum ar fi plasarea unor bacterii normale într-un mediu chimic „oglindit”, pentru a vedea dacă pot supraviețui.
James Smith, director adjunct al Mirror Biology Dialogues Fund, care finanțează cercetările și dezbaterile despre biologia în oglindă, a declarat că trebuie trasă o limită clară între explorarea științifică legitimă și riscul real pentru viață. „Suntem abia la început. Important este să nu ne trezim prea târziu, când deja nu mai putem controla ce am creat.”
Următoarele etape ale dezbaterii vor avea loc în Manchester și Singapore, în cadrul unor conferințe dedicate stabilirii unor reguli internaționale clare.