Victima unui Guvern demis: Un nou-născut a murit în așteptarea unui loc la Terapie Intensivă la Marie Curie. Alți nouă copii așteaptă eliberarea unui pat

Un nou-născut s-a stins din viață în așteptarea unui pat la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției, a fost cel care a confirmat vestea tragică. La câteva ore după ce bebelușul a decedat, Guvernul aprobat un memorandum pentru deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali la aceeași unitate spitalicească.

Zece copii pe lista de așteptare, doar cinci paturi închise

La Marie Curie funcționează în prezent doar o parte din cele 27 de paturi ATI destinate nou-născuților cu afecțiuni grave, după ce lipsa personalului a forțat închiderea temporară a cinci dintre ele. Cauza principală este plecarea a șapte asistente medicale. Unele dintre ele s-au pensionar, iar altele se află în concediu de maternitate. Posturile acestora nu au putut fi ocupate până acum din cauza restricțiilor privind angajările în sistemul bugetar.

Zece copii așteptau eliberarea unui pat la terapie intensivă. Au mai rămas doar nouă. În această dimineață, unul dintre ei, un bebeluș din Constanța, s-a stins din viață.

Avertismentul șefului de secție de la Marie Curie

Medicul Cătălin Cîrstoveanu a explicat că, atunci când secția funcționează la capacitate maximă, internările sunt oprite temporar tocmai pentru a permite eliberarea locurilor rămase disponibile. Întrebat direct despre șansele copiilor aflați pe lista de așteptare, medicul a fost tranșant, spunând că, practic, aceștia nu mai au nicio șansă cât timp internările rămân blocate din lipsă de personal.

„De unul am aflat că a murit între timp. Nu am putut să îl luăm. Când avem 22 de pacienți, atunci suntem la maximum. Evident că nu au șanse, evident că nu mai au nicio șansă, pentru că oprim săptămâni în șir internările aici ca să ajungem să eliberăm cele cinci paturi pentru care nu avem asistente”, a declarat medicul, pentru Observator.

Potrivit lui Cîrstoveanu, în ultimii șase ani, aproximativ 150 de copii bolnavi ar fi murit în timp ce așteptau un loc la ATI — 140 de cazuri fiind înregistrate oficial în sistem, la care se adaugă altele nedocumentate. Medicul a mai atras atenția că, dacă orice altă asistentă calificată pleacă din secție, situația s-ar putea agrava rapid, iar spitalul ar putea ajunge să caute personal chiar și în rândul cadrelor medicale românești plecate să lucreze în străinătate.

Guvernul, soluție de urgență: 22 de posturi deblocate

În ziua în care bebelușul din Constanța s-a stins din viață, Executivul a aprobat un memorandum pentru organizarea unui concurs. Mai exact, 22 de posturi devin vacante pentru asistenți medicali la Marie Curie. Ministerul Sănătății a precizat, printr-un comunicat, că această aprobare rezolvă doar o situație punctuală, fără să reprezinte o soluție pentru problema mai largă a deficitului de personal din sistemul sanitar.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat că deblocarea posturilor de la Marie Curie era necesară, dar a avertizat că lipsa de personal afectează, în mod asemănător, numeroase alte spitale din țară, iar rezolvarea nu se poate limita la o singură unitate medicală.

„Nu putem abandona celelalte spitale din România, care se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. În multe unităţi sanitare, lipsa personalului afectează direct accesul pacienţilor la servicii medicale şi pune o presiune uriaşă asupra cadrelor medicale. Ministerul Sănătăţii nu renunţă la demersurile pentru deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar. Pacienţii din România au nevoie de personal medical suficient în toate spitalele, nu doar în câteva unităţi”, a declarat ministrul Sănătății.

Avertismentul transmis de fostul ministru al Sănătății cu trei săptămâni înainte de tragdeia de la Marie Curie

Cu aproximativ trei săptămâni înainte de moartea bebelușului de la Marie Curie, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, transmisese deja un mesaj critic la adresa premierului demis Ilie Bolojan, acuzându-l că blochează angajarea de personal medical în plină criză de resurse umane în spitale. Rogobete a povestit că, în acea perioadă, managerii de spitale îi semnalau constant că nu mai au cu cine acoperi gărzile, iar el s-a văzut nevoit să caute soluții între cererile legitime ale pacienților, care aveau nevoie de medici, și cele ale personalului medical, care cerea locuri de muncă — în timp ce alte decizii blocau, în opinia sa, procesul de reformă.

Poziția lui Bolojan pornea de la un argument diferit: în noiembrie 2025, fostul premier motiva blocarea angajărilor prin faptul că unele spitale ar aloca o pondere prea mare din buget pe salarii. Potrivit lui, în anumite unități medicale peste 90% din bugetul spitalului mergea către salarii, ceea ce ar limita fondurile disponibile pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale sau dotări, motiv pentru care considera necesară o intervenție asupra acestui tip de cheltuieli.