Victor Negrescu, vicepreședinte PE, insistă pentru prelungirea termenului PNRR: „Numeroase țări susțin necesitatea extinderii”

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a lansat un apel ferm către instituțiile europene pentru extinderea perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Declarația vicepreședintelui PE, Victor Negrescu vine în contextul în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți în absorbția fondurilor alocate prin acest mecanism financiar crucial, menit să sprijine redresarea economică post-pandemie și să accelereze tranziția către o economie verde și digitală.

Europarlamentarul român a subliniat că prelungirea termenului ar permite o utilizare mai eficientă a resurselor, evitând riscul pierderii unor sume considerabile din cauza constrângerilor de timp. Negrescu a atras atenția asupra faptului că actualul cadru temporal al PNRR, care impune finalizarea proiectelor până în 2026, pune o presiune enormă pe statele membre, în special pe cele care se confruntă cu provocări administrative, logistice sau economice.

„Este esențial să regândim acest calendar pentru a ne asigura că toate țările au șansa de a implementa proiectele la standardele cerute de Uniunea Europeană. Nu este vorba doar de România, ci de o problemă comună, recunoscută de mai multe state membre”, a declarat oficialul european la Antena 3.

România, doar 32% din fondurile PNRR absorbite

Din totalul de 29 de miliarde de euro alocate României prin PNRR, țara noastră a reușit să acceseze până în prezent aproximativ 9,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 32% din suma totală. Acest procent relativ scăzut reflectă dificultățile întâmpinate de autoritățile române în gestionarea proiectelor finanțate prin acest plan. PNRR-ul României include o serie de reforme și investiții menite să modernizeze infrastructura, să sprijine educația, sănătatea, tranziția verde și digitalizarea, dar ritmul implementării a fost mai lent decât se anticipa.

17:15 • ACTUALITATE

Pericol de prăbușire la Salina Praid. Zece gospodării, pregătite pentru evacuare preventivă

10:55, 31.05.2025 • SOCIAL

Vizită a ministrului muncii, Simiona Bucura-Oprescu la două centre din Argeș pentru persoane cu dizabilități

Experții consideră că o serie de factori contribuie la această situație. Printre aceștia se numără birocrația excesivă, lipsa de personal calificat în administrația publică, dar și provocările legate de coordonarea între instituțiile implicate. De asemenea, procesul de aprobare a proiectelor și de raportare către Comisia Europeană este unul complex, necesitând o capacitate administrativă robustă. În acest context, Victor Negrescu a subliniat necesitatea unei abordări mai flexibile din partea Uniunii Europene, care să permită statelor membre să își ajusteze strategiile în funcție de realitățile locale.

„România a făcut pași importanți, dar este clar că timpul rămas până în 2026 nu este suficient pentru a duce la bun sfârșit toate proiectele. Avem nevoie de o extindere a perioadei de implementare pentru a ne asigura că fondurile sunt utilizate în mod optim, în beneficiul cetățenilor noștri”, a explicat Negrescu. El a adăugat că România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări, multe alte state membre exprimând preocupări similare.

Susținere europeană pentru prelungirea termenului

Victor Negrescu a evidențiat că solicitarea sa nu este una izolată, ci reflectă o preocupare larg răspândită la nivelul Uniunii Europene.

„Sunt multe state care vor prelungirea”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European, subliniind că există un consens în creștere în rândul liderilor europeni cu privire la necesitatea ajustării calendarului PNRR. Țări precum Italia, Spania sau Polonia au raportat, de asemenea, dificultăți în respectarea termenelor stricte impuse de actualul cadru al planului, ceea ce a dus la discuții intense la nivel european.

Aceste state argumentează că o extindere a perioadei de implementare ar permite o mai bună planificare și execuție a proiectelor, reducând riscul de a pierde fonduri nerambursabile. PNRR reprezintă o oportunitate unică pentru modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație, precum și pentru combaterea schimbărilor climatice, dar presiunea timpului riscă să compromită calitatea rezultatelor.

„Trebuie să ne concentrăm pe calitate, nu doar pe viteză. Este mai bine să realizăm proiecte durabile, care să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, decât să ne grăbim și să riscăm implementări superficiale sau incomplete”, a punctat Negrescu.

El a adăugat că Parlamentul European, în calitatea sa de reprezentant al cetățenilor Uniunii, are datoria de a susține o abordare pragmatică, care să țină cont de realitățile din teren.

Contextul mai larg al PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență face parte din inițiativa NextGenerationEU, un pachet financiar istoric al Uniunii Europene, în valoare de peste 800 de miliarde de euro, conceput pentru a sprijini redresarea economică a statelor membre în urma pandemiei de COVID-19. România a beneficiat de una dintre cele mai mari alocări, cu 29 de miliarde de euro, împărțite între granturi și împrumuturi. Aceste fonduri sunt destinate reformelor structurale și investițiilor în domenii cheie, precum infrastructura de transport, energia verde, digitalizarea administrației publice și îmbunătățirea accesului la educație și sănătate.

Cu toate acestea, implementarea PNRR nu a fost lipsită de provocări. Pe lângă dificultățile administrative, statele membre s-au confruntat cu creșteri neașteptate ale costurilor, generate de inflație și de criza energetică, dar și cu întârzieri în lanțurile de aprovizionare. Aceste obstacole au complicat realizarea proiectelor în termenele stabilite inițial, ceea ce a dus la apeluri repetate pentru o revizuire a calendarului.

Ce urmează pentru România?

În contextul apelului lui Victor Negrescu, autoritățile române sunt așteptate să intensifice dialogul cu Comisia Europeană pentru a negocia o posibilă extindere a perioadei de implementare. Experții consideră că o astfel de prelungire ar oferi României șansa de a accelera absorbția fondurilor și de a finaliza proiectele aflate în derulare. Totodată, este esențial ca guvernul să îmbunătățească capacitatea administrativă și să simplifice procedurile pentru a evita alte întârzieri.

„Trebuie să învățăm din lecțiile trecutului și să ne concentrăm pe eficiență. Fondurile PNRR sunt o oportunitate istorică, iar noi, ca țară, nu ne putem permite să o ratăm”, a avertizat Negrescu.

El a promis că va continua să pledeze în Parlamentul European pentru interesele României și ale altor state membre care susțin prelungirea termenului.

O dezbatere europeană în plină desfășurare

Discuțiile privind extinderea perioadei de implementare a PNRR sunt departe de a fi finalizate. Comisia Europeană și statele membre vor trebui să ajungă la un acord care să echilibreze nevoia de flexibilitate cu necesitatea de a menține disciplina financiară și de a respecta obiectivele inițiale ale planului. Între timp, Victor Negrescu rămâne optimist, subliniind că există o voință politică tot mai mare pentru a găsi soluții practice.

„Uniunea Europeană a demonstrat în trecut că poate fi flexibilă atunci când situația o cere. Sunt convins că vom găsi o cale de a sprijini statele membre în implementarea cu succes a PNRR”, a concluzionat vicepreședintele Parlamentului European.