Viktor Orbán acuză UE că „pune capăt statului de drept” prin votul privind activele rusești înghețate

Uniunea Europeană intră într-o nouă zonă de tensiune politică și juridică, după ce premierul Ungariei, Viktor Orbán, a acuzat Bruxelles-ul că „pune capăt statului de drept” printr-o procedură de vot privind utilizarea activelor rusești înghețate. Afirmațiile liderului de la Budapesta vin pe fondul unor discuții sensibile despre finanțarea sprijinului acordat Ucrainei și despre modul în care UE își adaptează mecanismele decizionale în contextul războiului declanșat de Rusia.

„UE trece Rubiconul”, susține Viktor Orbán

Premierul ungar a lansat vineri un atac dur la adresa instituțiilor europene, afirmând, într-un mesaj publicat pe platforma X, că Uniunea Europeană „trece Rubiconul” și încalcă tratatele fondatoare. Orbán susține că statele membre sunt chemate să voteze în scris asupra utilizării activelor rusești înghețate, o decizie care, până în prezent, necesita unanimitatea tuturor statelor membre și era reînnoită la fiecare șase luni.

Potrivit acestuia, procedura propusă ar elimina, „dintr-o singură lovitură de pix”, regula unanimității, ceea ce ar reprezenta o acțiune „în mod clar nelegală”. Liderul de la Budapesta afirmă că această schimbare marchează un precedent periculos, prin care liderii europeni „se plasează deasupra regulilor” și subminează statul de drept în interiorul Uniunii.

Acuzații directe la adresa Comisiei Europene

Viktor Orbán a mers mai departe cu criticile, acuzând Comisia Europeană că „violează sistematic dreptul european” pentru a continua sprijinul acordat Ucrainei într-un conflict pe care îl consideră „necâștigabil”. El a susținut că decizia privind activele rusești este forțată „cu câteva zile înainte” de reuniunea Consiliului European, sugerând o tentativă de impunere a unei linii politice fără un consens real între statele membre.

21:10, 06.12.2025 • Internațional

Viktor Orban, avertisment îngrijorător: Ultimele alegeri înaintea războiului

12:22, 02.12.2025 • Business

Românii de la Grampet construiesc o fabrică de trenuri în Ungaria

În mesajele sale, premierul ungar a vorbit despre o „dictatură birocratică de la Bruxelles” care ar fi preluat controlul și a avertizat că Ungaria va protesta împotriva deciziei și „va face tot ce îi stă în putere pentru a restabili ordinea legală”.

Reacția Moscovei: planurile sunt „ilegale”

Pe același subiect, Banca Centrală a Rusiei a reacționat ferm, declarând că planurile Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina sunt ilegale și contravin dreptului internațional. Instituția a subliniat că își rezervă dreptul de a folosi „toate mijloacele disponibile” pentru a-și proteja interesele.

„Mecanismele de utilizare directă sau indirectă a activelor Băncii Rusiei, precum și orice alte forme de utilizare neautorizată a acestora, sunt ilegale și încalcă principiile imunității suverane a activelor”, a transmis banca, citată de Reuters.

Ce propune concret Comisia Europeană

Banca Centrală a Rusiei face referire la un comunicat al Comisiei Europene publicat pe 3 decembrie, în care sunt prezentate două opțiuni pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în anii 2026 și 2027.

Prima propunere este un așa-numit „împrumut de reparații”, finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană în urma sancțiunilor impuse Moscovei. Suma avansată a fost redusă de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, fonduri care ar urma să fie utilizate inclusiv pentru achiziția de arme și muniții necesare continuării efortului de război al Ucrainei.

A doua variantă vizează emiterea de datorie comună la nivelul Uniunii Europene, garantată de bugetul UE și, implicit, de statele membre, pentru a finanța ajutorul financiar destinat Kievului.

Amenințări cu acțiuni în justiție internațională

Oficialii ruși au avertizat în repetate rânduri că utilizarea activelor înghețate va fi întâmpinată cu „cea mai dură reacție”. În acest sens, Banca Centrală a Rusiei a anunțat că implementarea unor astfel de planuri va fi contestată în instanțele naționale, la autoritățile judiciare ale statelor străine și în fața organismelor internaționale, inclusiv tribunale arbitrale.

Potrivit instituției, eventualele decizii favorabile Rusiei vor fi urmate de proceduri de executare pe teritoriile statelor membre ale ONU, semnalând un posibil val de litigii internaționale care ar putea amplifica tensiunile deja existente dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă.