Viorel Pașca, despre banii bolnavilor de la Dumbrava. De ce a decis să folosească pensiile beneficiarilor pentru întreținerea lor

Viorel Pașca răspunde uneia dintre cele mai grave acuzații din ancheta DIICOT privind centrele sociale neautorizate din județul Bihor. Coordonatorul așezămintelor de la Dumbrava a explicat cum a ajuns să folosească pensiile persoanelor găzduite pentru întreținerea lor și de ce nu și-a autorizat niciodată centrele. 

Cum a început activitatea de la Dumbrava

Viorel Pașca susține că nu și-a propus niciodată să deschidă un azil. Totul a pornit, spune el, în urmă cu aproximativ două decenii, dintr-o casă cu două camere pe care nu știa cum să o folosească.

Punctul de plecare a fost o știre despre doi oameni ai străzii morți din cauza gerului.

„Prima oară am avut o casă cu două camere și nu știam ce să fac cu ele. Într-o seară de iarnă am văzut o știre că încă două persoane au murit din cauza gerului. Cu minimumul necesar de căldură și mâncare, am zis că pot rezolva problema lor. Așa am început în urmă cu 20 de ani”, a povestit el.

ACTUALITATE

Sechestru total pe conturile familiei Pașca. Mesajul patronului azilelor groazei din Bihor pentru oamenii care-i donau bani

ANALIZĂ

Cazul Dumbrava: „bunul samaritean” Pașca, dosarul DIICOT și statul care și-a abandonat oamenii

De la un singur beneficiar, activitatea s-a extins la mai multe case și sute de persoane vulnerabile.

Cum au ajuns instituțiile să trimită bolnavi

Pașca afirmă că spitalele din toată țara au început să apeleze la Dumbrava pentru pacienți pe care nu aveau unde să îi mute după externare.

El dă exemplul unui om fără adăpost și fără asigurare, tratat până la momentul externării, dar pe care nicio instituție nu voia să îl preia.

Odată cu creșterea numărului de beneficiari, Pașca spune că a apărut presiunea de a transforma activitatea într-un serviciu social autorizat, lucru pe care afirmă că nu l-a putut face.

El susține că standardele impuse erau imposibil de aplicat în clădirile existente.

„Este imposibil să iei o casă normală de locuit și să o transformi în centru fără să o dărâmi cu totul”, a precizat administratorul centrelor, arătând că fiecare cameră ar fi trebuit să aibă baie proprie, ceea ce nu putea fi realizat pentru sute de oameni.

Ce spune despre pensiile beneficiarilor

Una dintre principalele acuzații din dosar vizează faptul că Pașca ar fi încasat pensiile persoanelor găzduite. El recunoaște că a introdus un sistem de folosire a acestor venituri, dar spune că a făcut-o pentru nevoile beneficiarilor. La început, afirmă el, nu exista nicio regulă.

„Noi, când am început, nu prea am avut reguli acolo, că nu ne-am gândit. Cu timpul, apăreau tot felul de neajunsuri. Atunci am decis anumite lucruri”, a arătat Pașca.

Decizia a venit, potrivit lui, după ce a observat că unii beneficiari își cheltuiau rapid banii și apoi depindeau de donații. Coordonatorul asociației susține că fiecare persoană semna un acord înainte de a fi primită. El a subliniat că niciunul dintre beneficiari nu a fost obligat să facă acest lucru.

 „Cine n-a vrut, n-a venit la Dumbrava”, a punctat administratorul centrelor.

Potrivit relatărilor din presă, statul estimează că din veniturile beneficiarilor s-ar fi strâns în jur de 25.000 de euro pe lună, sumă pe care Pașca o contestă, susținând că majoritatea oamenilor nu aveau pensii.

Pașca insistă că a cerut de mai multe ori autorităților să preia beneficiarii.

„Văzând că nu pot îndeplini standardele acelea, am cerut instituțiilor statului să preia bolnavii. De multe ori. Și la Ministerul Sănătății, și la cel al Muncii și Protecției Sociale”, a mai spus coordonatorul asociației „Dumbrava”.